Tehnologie sau nimic

Publicat în Dilema Veche nr. 1013 din 7 – 13 septembrie 2023
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

India a devenit recent a patra țară care reușește să trimită o misiune în apropierea polului sud al Lunii. S-a întîmplat la doar cîteva zile după ce o tentativă similară de aselenizare rusească eșuase lamentabil. La puțin timp după acest succes, indienii au anunțat că vor lansa și o misiune de observare a Soarelui.

Reușita indiană, una care ține mai degrabă de prestigiu decît de rezultate științifice, are rostul de a arăta lumii o altă față a țării decît aceea a unui stat care ajunge adesea în jurnalele de știri din cauza conflictelor interne între hinduși și musulmani, a sărăciei și violenței împotriva femeilor. Dincolo de ambițiile de PR ale premierului naționalist Narendra Modi, efortul Indiei mai arată și că și la New Delhi există o înțelegere destul de bună a faptului că viitorul e mai mult tehnologie și mai puțin ideologie.

Asta înțeleg și vecinii și rivalii chinezi, care caută cu disperare zilele acestea metode de a limita efectele unui embargo – tîrziu, dar din ce în ce mai ferm – impus de Statele Unite în privința exporturilor de înaltă tehnologie și know-how occidental către Beijing. Economia Chinei a crescut pînă la dimensiunile de azi în baza unei combinații complexe de împrumut, achiziție și furt de cunoștințe occidentale. Aroganțele pe care și le permite azi China (hărțuirea vecinilor, amenințarea cu războiul) pot fi parțial explicate printr-un calcul prost făcut de Occident, în anii ’90, la începutul perioadei de deschidere a Chinei, și prin tradiționala lăcomie. Mai exact, teoreticienii și strategii occidentali au pariat că, odată cu comerțul și contactul direct între societăți, chinezii vor importa nu numai știința de construi lucruri moderne, ci și dorința de a trăi într-o societate liberă. N-a fost așa, chinezii au reținut doar ce îi interesa, iar Partidul Comunist a rămas singura forța politică reală. Adevărat, intensitatea controlului pe care îl exercita părea să scadă la un moment dat, dar aceea a fost doar o etapă. Mai tîrziu, cînd grație costului scăzut al forței de muncă și reglementărilor laxe, China a devenit un soi de fabrică universală de unde soseau și sosesc aproape toate bunurile de consum ale Occidentului, marjele de profit s-au dovedit așa de mari încît nimănui nu i-a mai păsat de ambițiile politice, regionale și mondiale ale Beijingului. Azi, cînd China amenință Taiwanul, sprijină Rusia, construiește insule artificiale pentru a-și mări teritoriul în dauna Filipinelor sau declanșează ample campanii de ură la adresa Japoniei, greșelile trecutului par foarte evidente.

Problema astăzi este că o decuplare de China nu mai este posibilă. Dacă în cazul Rusiei, definită de John McCain ca o benzinărie cu bombe nucleare, desprinderea e posibilă, în cazul Chinei o agravare a conflictului care se desfășoară în surdină în prezent ar avea consecințe incalculabile pentru Occident. Din Statele Unite și pînă în Luxemburg sau Bulgaria, nimeni nu este pregătit pentru a prelua producția industrială care vine în prezent din China. Rușii nu produc nimic, China produce totul.

În poza asta, Europa e mai degrabă un follower care excelează la reglementare, dar mai puțin la creație. Nu e cea mai rea dintre poziții, însă e un pic dezamăgitoare.

Dacă secolul trecut a fost unul al confruntărilor doctrinare, cel curent va fi unul al tehnologiei și este de așteptat ca lumea să se separe în blocuri rivale care își vor clama supremația în baza cercetării științifice și transferului ei în economie. Avem, pe de o parte, Occidentul din care și noi facem parte într-o scădere de viteză, dar încă dominant, și pe cealaltă, puterile emergente cum sînt cele din BRICS, cu China și India capete de afiș. Pozițiile beligerante ale Chinei, atitudinea suspicios-prudentă a Indiei, ambițiile Braziliei și ale altor jucători mai mici fac din această așezare mondială aproape o certitudine. Challenger-ii au de partea lor nu numai ambițiile și frustrările istorice, ci și o populație mult mai mare, deci resurse de creativitate serios subexploatate în acest moment.

Sigur, populația Chinei îmbătrînește, Xi Jinping începe să semene tot mai mult cu un dictator decrepit dintr-un roman sud-american, singur și confuz, întrebîndu-se unde a greșit, însă asta nu e nici o garanție că ambițiile sale nu vor fi reciclate și duse mai departe atunci cînd el nu va mai fi. Speranțe de liberalizare au existat și în Rusia, iar omenirea s-a ales cu Putin și Prigojin.

Lecția acestor zile este că, dincolo de dorința de a vedea un sfîrșit al istoriei în care democrația liberală triumfă, Occidentul trebuie să se pregătească pentru conflictele viitorului. Iar acestea nu pot fi cîștigate cîtă vreme calculele sînt strict economice. Pentru că va fi un joc de sumă nulă. Toate profiturile care se fac azi vor fi pierdute într-un război de mîine. Soluția nu e decuplarea, ci prudența. Mai puține transferuri de tehnologie, mai puțin offshoring și mai multe calcule, astfel încît profiturile să fie sustenabile pe termen lung.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.