Taxe, paradis, pandemie

Publicat în Dilema Veche nr. 887 din 8 - 14 aprilie 2021
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Ideea unui nivel global minim obligatoriu al impozitului plătit de corporații nu e neapărat nouă. La finalul lui 2019, ipoteza căpătase un pic de consistență după ce Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare anunțase că lucrează la o proiecție privind efectele unei astfel de initițiative. OECD explica atunci că e nevoie de o plasă de siguranță care să ofere guvernelor garanția că vor reuși să pună capăt tentației multinaționalelor de a-și ascunde profitul folosindu-se de paradisuri fiscale.

Zilele trecute, ideea a revenit cu forțe proaspete după ce ea a fost menționată într-un discurs al secretarului american al Trezoreriei, Janet Yellen. „Competitivitatea înseamnă mai mult decît grija pentru felul în care se descurcă companiile americane pe piața internațională de fuziuni și achiziții. Ea înseamnă și că trebuie să ne asigurăm că guvernele au sisteme fiscale stabile capabile să colecteze suficiente venituri pentru a putea investi în bunuri publice esențiale, că pot răspunde la crize și că povara finanțării guvernului este împărțită cinstit”, a spus doamna Yellen la un eveniment organizat de Chicago Council on Global Affairs.

Declarațiile secretarului Trezoreriei vin pe fondul eforturilor pe care noua administrație americană le face pentru a repara economia națională grav afectată de efectele pandemiei. Președintele Biden a anunțat și a reușit să treacă prin Congres un uriaș plan de redresare economică în valoare de aproape 2.000 de miliarde de dolari. Pentru comparație, efortul asemănător făcut de Uniunea Europeană are valoarea aproximativă de 672 de miliarde de euro, semnificativ mai puțin și mai puțin curajos.

În acest moment, administrația caută bani pentru a finanța acest program. Soluția evidentă este creșterea taxelor, dublată de o mai bună colectare. La prima parte însă, Guvernul întîmpină deja o opoziție fermă din partea mediului de afaceri și a republicanilor din Congres. Propunerea lui Biden este ca impozitul plătit de companii să crească de la 21% la 28%, adică mai puțin decît nivelul existent înainte ca fostul președinte Trump să opereze o reducere ale cărei efecte economice benefice au fost mult sub așteptări. La asta se adaugă și efortul de eliminare a păcătoasei practici de ascundere a profiturilor. Deja, în special în domeniul tehnologiei, mai multe state începuseră să adopte legi care forțau companiile să plătească măcar o parte din profit acolo unde acesta era realizat. O tendință despre care nu se vorbea mai deloc în urmă cu ceva vreme tinde să devină practică curentă și asta este, probabil, o grijă comună a Guvernului și corporațiilor americane.

Declarațiile doamnei Yellen pot fi interpretate, așadar, și în cheia unei tentative de a ține sub control dorința guvernelor de a-și lua revanșa în fața multinaționalelor care, ani de-a rîndul, legal sau ilegal, și-au exportat profiturile. Un astfel de val ar crea, peste tot în lume, o barieră fiscală uriașă ale cărei efecte asupra dezvoltării, comerțului liber și inovării sînt imposibil de prezis. Iar paradisurile fiscale sînt o problemă care ar merita o atenție mult mai mare. Tax Justice Network, o asociație de advocacy britanică ce militează pentru o legislație mai strictă în privința impozitelor plătite de corporații, estima la finalul anului trecut că guvernele lumii pierd anual 427 de miliarde de dolari în profituri dispărute prin jurisdicții exotice. Doar în insulele Cayman ajung în fiecare an 70 de miliarde de dolari din care nu se vor construi niciodată spitale, autostrăzi sau școli.

Comparația foarte potrivită făcută de TJN este cu nevoile mondiale în sistemul medical. Miliardele dispărute ar putea plăti 34 de milioane de salarii anuale de asistente medicale. Problema pare să preocupe și Bruxelles-ul, deși atribuțiile sale în domeniu sînt relativ scăzute.

„În fiecare an, din cauza a șapte paradisuri fiscale din UE, guvernele altor state membre ale UE pierd peste 40 de miliarde de euro. Nu putem permite perpetuarea acestei situații și am convingerea că, în contextul Mecanismului de Redresare și Reziliență, presiunea asupra guvernelor în cauză va crește. Comisia ar trebui să fie foarte clară: dacă paradisurile fiscale din UE nu își reformează sistemul fiscal, planurile lor de redresare și reziliență nu vor fi aprobate”, declara în noiembrie Paul Tang, europarlamentar olandez și proaspăt șef al unei subcomisii dedicate problemelor de fiscalitate.

Însă discuția aceasta e abia la început. Între timp, ori de cîte ori citiți despre cum statul român nu are bani pentru infrastructură sau auziți pe cîte cineva plîngîndu-se că România se împrumută prea mult, amintiți-vă că o parte din produsele și serviciile pe care le consumați sînt impozitate în Irlanda, Cipru sau Olanda. Nu știu cît contează asta, dar poate ar fi bine ca și acesta să fie un criteriu de selecție. Măcar pînă cînd Janet Yellen convinge guvernele lumii că impozitarea onestă e în interesul tuturor.

Teodor Tiţă poate fi găsit și la twitter.com/jaunetom.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.