Tăierea fondurilor europene pentru rebeli? Mai gîndiţi-vă!

Publicat în Dilema Veche nr. 729 din 8-14 februarie 2018
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

La prima vedere, ideea legării fondurilor de coeziune de respectarea principiilor statului de drept ar fi cam singura pîrghie prin care Uniunea Europeană ar putea preveni sau sancționa derapaje grave în statele membre.

La negocierea Tratatului European, liderii și-au putut imagina că un stat membru ar putea să se abată grav și repetat de la principiile și valorile Uniunii. De aceea au născocit celebrul Articol 7, denumit și „opțiunea nucleară“. Într-adevăr, activarea acestui articol ar putea duce la suspendarea dreptului de vot în Consiliu – dar nu obligatoriu, se pot găsi și alte sancțiuni.

Numai că, în condițiile de față, accesul la „butonul roșu“ pare blocat. Ultima fază a sancțiunilor, care presupune constatarea în unanimitate a unei „încălcări grave și persistente“, în pofida atenționărilor și chemărilor anterioare la ordine (cazul Poloniei), este de neaplicat în condițiile în care – așa cum ne așteptăm – membrii Grupului de la Vișegrad se vor susține între ei.

Adevărul este că realitățile europene de azi depășesc imaginația părinților Tratatului de la Lisabona. Ei și-au închipuit că un stat ar putea să o ia razna la un moment dat, nu însă și un grup de state. Ceva trebuie făcut.

Așa a apărut ideea unei lovituri mai scurte și mai dureroase. Dacă guvernul indisciplinat nu revine la valorile europene, din convingere sau măcar de rușine că a fost atenționat în fața colegilor, atunci se va cuminți forțat. Rămas fără fonduri europene, își va pierde susținerea publică, sprijinul politic și, în cele din urmă, va cădea, făcînd loc – cum altfel? – unui guvern care va înțelege să respecte regulile clubului. Așa să fie?

Lăsînd la o parte aspectele de ordin juridic, foarte complicate de altfel, nimeni nu garantează că o blocare a fondurilor europene ar putea genera reacții atît de vehemente în statul respectiv încît să ducă la răsturnări politice. Guvernele care încalcă valorile europene sînt înconjurate de elite hrăpărețe și/sau puternic ideologizate, servite de aparate de propagandă foarte puternice. În plus, troll ii Kremlinului de-abia vor aștepta să semene otravă pe rețelele de socializare. Pînă acum, atenționările de la Bruxelles mai degrabă au consolidat regimurile iliberale decît să le destabilizeze. După cum sancțiunile economice nu au destabilizat nici tiraniile de la Kremlin sau Teheran. Ar trebui să învățăm ceva din asta.

Și cine va suferi, de fapt, cel mai tare de pe urma unor tăieri ale fondurilor? Administrațiile locale, micile afaceri, fermierii, organizațiile neguvernamentale, comunitățile defavorizate. Cu alte cuvinte, măsura ar lovi exact acolo unde este mai multă nevoie de Europa. Uniunea Europeană e și așa plină de diviziuni. Una suplimentară între Vest și Est n-ar servi la nimic.

În ultimele zile s-a vorbit mult despre o declarație a ministrului român de Externe, Teodor Meleșcanu, în care acesta susținea că statele net contributoare au de cîștigat de pe urma politicii de coeziune. Ei bine, are dreptate, iar aceasta este o virtute a politicii de coeziune, nicidecum o slăbiciune.

Ideea nu e deloc nouă. Un raport al guvernului polonez, datînd încă din 2011 – deci de pe vremea liberalilor lui Donald Tusk! – arăta că marii contribuabili la bugetul Uniunii sînt, în realitate, şi cei mai mari beneficiari. De exemplu, pentru fiecare euro plătit în contul politicii de coeziune, Germania realizează venituri de 1,25 euro din exporturile către Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria, ţări care au aderat în 2004. Cei 15 membri mai vechi ai Uniunii urmau să cîștige aproape 75 miliarde de euro prin politica de coeziune, în intervalul 2007-2013.

A vrut Donald Tusk să spună că țara sa este spoliată de vest-europeni? Evident că nu. În perioada 2007-2013, Polonia a fost campioana atragerii fondurilor de coeziune, și-a construit cu bani europeni o infrastructură de invidiat, și-a modernizat orașele, industria și agricultura. În plus, a traversat criza financiară fără o scădere a activității economice, așa cum i s-a întîmplat, de exemplu, României.

La vremea respectivă, Polonia căuta argumente în sprijinul creșterii alocărilor bugetare pentru perioada 2014-2020, în timp ce Marea Britanie amenința că va vota un buget multianual doar în condițiile unei reduceri drastice (pe vremea aceea, David Cameron juca rolul de eurosceptic). Așa că Varșovia le spunea partenerilor: nu ne tăiați din bani, pentru că și voi veți avea de pierdut, putem cîștiga împreună!

În cele din urmă, cu medierea Germaniei, bugetul pe 2014-2020 a fost redus față de precedentul, dar nu în măsura în care cerea Londra. Statele net contributoare vor avea întotdeauna un cuvînt mai greu de spus la alcătuirea bugetului decît cele de coeziune. E un adevăr.

Poate că legarea alocărilor bugetare de alte criterii decît cele din politica de coeziune va fi impusă de contributorii neți, așa cum s-a întîmplat acum cîțiva ani cu reducerea bugetului.

Așa s-ar putea rezolva, pe hîrtie, pierderile bugetare suferite în urma Brexitului. Cît privește derapajele de la statul de drept, nu putem fi așa siguri. Statul de drept este o valoare esențială a construcției europene, iar guvernele care încalcă aceste principii trebuie să suporte consecințe. Întrebarea este doar dacă tăierea finanțării este cea mai bună idee sau dacă nu cumva ar trebui imaginate alte căi. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum arată Rotunda, locul unde a fost bătaie pe „casele de 250 de euro". Prețul cu care se vând acum imobilele FOTO
Zeci de proprietari ai caselor din satul Rotunda, comuna băcăuană Gura Văii, își reabilitează și modernizează imobilele. Mai mult de jumătate din cele 205 case construite de autorități în 2005, după inundații devastatoare, și abandonate ulterior au fost cumpărate la licitație acum doi ani
image
Unde trăiesc cel mai puțin „dotaţi“ bărbaţi din lume. Locul ocupat de români în topul mondial
Cercetătorii au întocmit o hartă interactivă a statelor unde trăiesc cei mai slab dotați bărbați.
image
Tipul de brânză pe care este bine să-l mănânci înainte de culcare: adormi în timp record
Mâncatul câtorva felii de brânză înainte de culcare vă poate ajuta să adormiți rapid.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.