Tăierea fondurilor europene pentru rebeli? Mai gîndiţi-vă!

Publicat în Dilema Veche nr. 729 din 8-14 februarie 2018
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

La prima vedere, ideea legării fondurilor de coeziune de respectarea principiilor statului de drept ar fi cam singura pîrghie prin care Uniunea Europeană ar putea preveni sau sancționa derapaje grave în statele membre.

La negocierea Tratatului European, liderii și-au putut imagina că un stat membru ar putea să se abată grav și repetat de la principiile și valorile Uniunii. De aceea au născocit celebrul Articol 7, denumit și „opțiunea nucleară“. Într-adevăr, activarea acestui articol ar putea duce la suspendarea dreptului de vot în Consiliu – dar nu obligatoriu, se pot găsi și alte sancțiuni.

Numai că, în condițiile de față, accesul la „butonul roșu“ pare blocat. Ultima fază a sancțiunilor, care presupune constatarea în unanimitate a unei „încălcări grave și persistente“, în pofida atenționărilor și chemărilor anterioare la ordine (cazul Poloniei), este de neaplicat în condițiile în care – așa cum ne așteptăm – membrii Grupului de la Vișegrad se vor susține între ei.

Adevărul este că realitățile europene de azi depășesc imaginația părinților Tratatului de la Lisabona. Ei și-au închipuit că un stat ar putea să o ia razna la un moment dat, nu însă și un grup de state. Ceva trebuie făcut.

Așa a apărut ideea unei lovituri mai scurte și mai dureroase. Dacă guvernul indisciplinat nu revine la valorile europene, din convingere sau măcar de rușine că a fost atenționat în fața colegilor, atunci se va cuminți forțat. Rămas fără fonduri europene, își va pierde susținerea publică, sprijinul politic și, în cele din urmă, va cădea, făcînd loc – cum altfel? – unui guvern care va înțelege să respecte regulile clubului. Așa să fie?

Lăsînd la o parte aspectele de ordin juridic, foarte complicate de altfel, nimeni nu garantează că o blocare a fondurilor europene ar putea genera reacții atît de vehemente în statul respectiv încît să ducă la răsturnări politice. Guvernele care încalcă valorile europene sînt înconjurate de elite hrăpărețe și/sau puternic ideologizate, servite de aparate de propagandă foarte puternice. În plus, troll ii Kremlinului de-abia vor aștepta să semene otravă pe rețelele de socializare. Pînă acum, atenționările de la Bruxelles mai degrabă au consolidat regimurile iliberale decît să le destabilizeze. După cum sancțiunile economice nu au destabilizat nici tiraniile de la Kremlin sau Teheran. Ar trebui să învățăm ceva din asta.

Și cine va suferi, de fapt, cel mai tare de pe urma unor tăieri ale fondurilor? Administrațiile locale, micile afaceri, fermierii, organizațiile neguvernamentale, comunitățile defavorizate. Cu alte cuvinte, măsura ar lovi exact acolo unde este mai multă nevoie de Europa. Uniunea Europeană e și așa plină de diviziuni. Una suplimentară între Vest și Est n-ar servi la nimic.

În ultimele zile s-a vorbit mult despre o declarație a ministrului român de Externe, Teodor Meleșcanu, în care acesta susținea că statele net contributoare au de cîștigat de pe urma politicii de coeziune. Ei bine, are dreptate, iar aceasta este o virtute a politicii de coeziune, nicidecum o slăbiciune.

Ideea nu e deloc nouă. Un raport al guvernului polonez, datînd încă din 2011 – deci de pe vremea liberalilor lui Donald Tusk! – arăta că marii contribuabili la bugetul Uniunii sînt, în realitate, şi cei mai mari beneficiari. De exemplu, pentru fiecare euro plătit în contul politicii de coeziune, Germania realizează venituri de 1,25 euro din exporturile către Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria, ţări care au aderat în 2004. Cei 15 membri mai vechi ai Uniunii urmau să cîștige aproape 75 miliarde de euro prin politica de coeziune, în intervalul 2007-2013.

A vrut Donald Tusk să spună că țara sa este spoliată de vest-europeni? Evident că nu. În perioada 2007-2013, Polonia a fost campioana atragerii fondurilor de coeziune, și-a construit cu bani europeni o infrastructură de invidiat, și-a modernizat orașele, industria și agricultura. În plus, a traversat criza financiară fără o scădere a activității economice, așa cum i s-a întîmplat, de exemplu, României.

La vremea respectivă, Polonia căuta argumente în sprijinul creșterii alocărilor bugetare pentru perioada 2014-2020, în timp ce Marea Britanie amenința că va vota un buget multianual doar în condițiile unei reduceri drastice (pe vremea aceea, David Cameron juca rolul de eurosceptic). Așa că Varșovia le spunea partenerilor: nu ne tăiați din bani, pentru că și voi veți avea de pierdut, putem cîștiga împreună!

În cele din urmă, cu medierea Germaniei, bugetul pe 2014-2020 a fost redus față de precedentul, dar nu în măsura în care cerea Londra. Statele net contributoare vor avea întotdeauna un cuvînt mai greu de spus la alcătuirea bugetului decît cele de coeziune. E un adevăr.

Poate că legarea alocărilor bugetare de alte criterii decît cele din politica de coeziune va fi impusă de contributorii neți, așa cum s-a întîmplat acum cîțiva ani cu reducerea bugetului.

Așa s-ar putea rezolva, pe hîrtie, pierderile bugetare suferite în urma Brexitului. Cît privește derapajele de la statul de drept, nu putem fi așa siguri. Statul de drept este o valoare esențială a construcției europene, iar guvernele care încalcă aceste principii trebuie să suporte consecințe. Întrebarea este doar dacă tăierea finanțării este cea mai bună idee sau dacă nu cumva ar trebui imaginate alte căi. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Fabio Fognini l a jignit pe Corentin Moutet Foto X jpg
„Uită-te la mine, purcelușule!”. Strângere de mână cu multe insulte între doi jucători de tenis
Meciul de tenis dintre Fabio Fognini și Corentin Moutet, din primul tur al turneului ATP de la Stuttgart, s-a terminat cu un moment tensionat. Italianul i-a strâns mâna francezului și a început să-l insulte.
Taxe si impozite jpeg
Solidaritate cu jumătate de măsură. Patronate: muncitorii, ținta noilor taxe
Peste 11 milioane de români, indiferent de opțiunea de vot, au transmis un mesaj foarte clar și un apel la responsabilitate din partea clasei politice. Din păcate, la nici o lună distanță de la alegeri, acest mesaj pare să fie ignorat de o parte a clasei politice, susțin patronatele.
Dmitri Peskov FOTO Profimedia
Kremlinul consideră că este „puţin probabil” să existe „rezultate rapide” ale negocierilor ruso-americane
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a anunțat miercuri, 11 iunie, că este „puţin probabil” să existe „rezultate rapide” ale negocierilor ruso-americane în vederea unei normalizări a relaţiilor Moscovei cu Washingtonul.
Konstantin Nagayko ofiter rus jpg
Ofițer rus ucis cu un colet-capcană după ce a comandat un atac sângeros într-un sat ucrainean
Căpitanul Konstantin Nagayko, responsabil pentru atacul cu rachete care a ucis 59 de civili în Groza, Ucraina, a fost lichidat în Rusia printr-o explozie provocată de un colet-capcană.
Dennis Man (Sportpictures) jpg
Italienii, impresionați de România. Cine sunt lăudații, după victoria cu Cipru
Doi fotbaliști de la națională s-au remarcat prin evoluțiile lor.
Steagul SUA fluturand la Delta Camp 5 de la Guantanamo FOTO EPA-EFE
100 de migranți români ar urma să fie trimiși la baza militară Guantanamo. „Mesajul este menit să șocheze și să înspăimânte”
Aproximativ 100 de români urmează să fie trimiși la baza militară Guantanamo, făcând parte din planul administrației Trump de a trimite până la 9.000 de migranți către baza navală.
Poliția din Los Angeles arestări FOTO Profimedia jpg
Protestele se extind în mai multe state americane. Cât costă SUA desfășurarea trupelor la Los Angeles
Într-o atmosferă tot mai încărcată, marile orașe americane devin scene ale unor demonstrații de amploare împotriva politicilor de imigrație ale administrației Trump.
Nicolae Crețu jpg
Comandantul Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu, acuzat că a falsificat un ordin militar
Generalul de brigadă Nicolae Crețu, comandantul Bazei Aeriene 57 din Mihail Kogălniceanu, este cercetat pentru fals intelectual, după ce ar fi modificat un document oficial pentru a-l face responsabil pe locțiitorul său de un incident din unitate.
a1 sibiu pitesti fb jpg
S-a deschis complet Secțiunea 5 din A1 Sibiu – Pitești. Cum arată drumul până la Curtea de Argeș. VIDEO
Traficul rutier pe autostrada A1 Sibiu – Pitești se extinde din 11 iunie 2025, odată cu deschiderea completă a Secțiunii 5, între Curtea de Argeș și Pitești. Tronsonul final de 14,57 kilometri a fost dat în folosință cu trei luni înainte de termenul contractual.