Tăcerile guvernatorului

Publicat în Dilema Veche nr. 262 din 24 Feb 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În toamna lui 1991, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional au decis să îşi ţină conferinţa anuală tocmai la Bangkok. Am fost, împreună cu Iolanda Stăniloiu, singurii ziarişti din Europa Centrală şi de Est acreditaţi la evenimentul care a durat o săptămînă. Eram un punct de atracţie, ce să zic! Pe la mijlocul săptămînii, delegaţia maghiară (cu tot profesionalismul în relaţii publice pe care îl invidiem la vecinii noştri) a organizat o conferinţă de presă în care punctul central era să sublinieze poziţia lor de fruntaşi ai clasei în ce priveşte privatizarea, reformele, liberalizarea economiei. A doua zi, relativ enervat (şi invidios), îi propun guvernatorului Isărescu să încercăm şi noi ceva similar. Dată fiind curiozitatea generală, ne făcusem ceva amici pe la Reuters, AFP, AP sau BBC şi aş fi putut încerca să mobilizez ceva colegi în sală. Guvernatorul nu a fost defel entuziasmat de perspectivă. "Ce să le spun? Nu am ce le spune. De-abia au plecat minerii din Bucureşti şi tu vrei să laud reformele din România? Lasă, ies eu cu declaraţii atunci cînd am cu adevărat ceva important de spus." Mi-am amintit de curînd vorbele astea. De-a lungul anilor ’90 şi din 2000 încoace, guvernatorul Isărescu şi-a făcut un obicei din a nu ieşi cu interviuri sau declaraţii publice decît foarte, foarte rar. Opinia instituţională a BNR este că şeful autorităţii monetare centrale nu trebuie să fie vreo vedetă media. Pare-se că obsesia luptei cu inflaţia s-a transferat şi în materie de apariţii publice. Prea multe apariţii înseamnă devalorizare. De aceea, zilele astea sînt neliniştit. Guvernatorul a "apărut" de două ori într-o lună! E groasă, mi-am zis. Dacă Isărescu ţine să transmită mesaje către opinia publică înseamnă că situaţiunea e gravă. Conţinutul a fost remarcabil: "nu ştim ce fel de criză traversăm, nu ştim cît va dura, nimeni în lume nu ştie exact ce se întîmplă". Aţi mai auzit în ultima vreme un mesaj public atît de smerit? Liderii politici de pretutindeni admit că sînt în criză, admit că recesiunea începe să bîntuie prin statisticile referitoare la ţările lor. Propun planuri de salvare, se ţin de summit-uri, se întîlnesc bi sau multilateral, încearcă să găsească soluţii. Care diferă de la ţară la ţară. Unii au importante rezerve pe care le-ar pune la bătaie (Germania şi China), alţii apelează la retorica protecţionismului (Franţa şi Italia), cei mai mulţi vin cu planuri de salvare din bani publici (SUA, ţările BRIC - Brazilia, China, India, Rusia şi cam toată Uniunea Europeană), Japonia contemplă recesiunea de două cifre cu nelinişte şi ezită, pe fondul unor mari scandaluri politice interne. Măsurile anti-criză posibile nu sînt multe. Se invocă facilităţile fiscale (SUA, în primul rînd), investiţiile în infrastructură în varii procente din PIB-uri, orientarea spre consumul intern (China) şi mai puţin spre pieţele externe, devenite nesigure. În programul american a intrat pînă şi subvenţionarea din bani publici a dezvoltării reţelelor de broadband (Internet de mare viteză), pornind de la constatarea că, la 10% mai mulţi abonaţi broadband, apar cu 1% mai multe job-uri. Combinaţia se face între următoarele ingrediente: investiţii publice destinate dezvoltării infrastructurii, intervenţiile pentru încurajarea creditării bancare, măsuri pentru creşterea cererii domestice. Combinaţia reprezintă un specific naţional. Fără nici o garanţie a succesului. Nimeni nu ştie exact ce şi cum va funcţiona. Te poţi crede în bucătărie. Cauţi o reţetă. Să pui mai multă sare, mai puţin piper, să laşi mai mult pe foc, să îl bagi la cuptor după aia? Cîte bucătării, atîtea reţete. Unele bucate reuşesc, altele nu. Tare mi-e teamă că, judecînd după "intensitatea" apariţiilor TV ale guvernatorului Isărescu în ultima lună (două), reţeta naţională a României nu este încă decisă. În timp ce, pe celelalte meridiane, dezbaterile publice se desfăşoară cu pasiune (firească, avînd în vedere că se pune în discuţie prosperitatea viitoarei generaţii), în România mai avem încă de schimbat şefi de agenţii şi regii. Media nu pune suficientă presiune pe autorităţi pentru a dezbate cumsecade feluritele ingrediente şi soluţii. Opoziţia este prea puţin numeroasă. Majoritatea este prea confortabilă. Dovadă, felul în care bugetul a trecut de comisiile parlamentare, "ca prin brînză" (expresie utilizată de una dintre televiziunile de ştiri). Sînt de acord că o discuţie despre investiţii publice, deficitul de cont curent şi rata de schimb ar fi, poate, moartea audienţei (prin comparaţie cu aventurile Magdei Ciumac). Cu toate astea, de combinaţia de politici publice care se încropeşte zilele astea va depinde, poate, prosperitatea copiilor stimaţilor producători de ştiri şi talk-show-uri. Poate nu sînt corect faţă de colegii mei de breaslă. Pînă la urmă, societatea românească înseamnă mai mult decît capetele vorbitoare de la televizor şi nu ar fi drept să punem doar în cîrca lor nepăsarea faţă de ziua de mîine. Într-un fel, deja îmi este dor de zilele în care guvernatorul tăcea.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Farmacia din grădină. Rolul legumelor în prevenirea unor boli foarte grave, explicat de un renumit cercetător român
Legumele și verdețurile din grădină au efect terapeutic, cu atât mai puternic cu cât ele sunt produse în sistem tradiţional. O spun specialiştii în horticultură care s-au convins, în urma unor studii, că organismul uman preia din roadele pământului o gamă largă de substanţe care ne menţin sănătatea
image
Motivul incredibil pentru care au fost terorizați niște români în Mexic. „I-au adus pe unii agitați, cu arme”
Mexic e o destinație exotică la care visează numeroși români, dar fără să știe riscurile la care se expun. În primul rând, de multe ori vameșii mexicani le interzic accesul și îi expulzează imediat ce coboară din avion. Când totuși le este permis să viziteze țara, au parte de surprize neplăcute
image
Eroarea celor care plâng după industria comunistă. Economist: „Avem una dintre cele mai complexe economii din lume”
Contrar nostalgicilor care plâng după baza industrială moștenită din comunism, România astăzi una dintre cele mai complexe economii din lume, susține economistul Radu Nechita, citând un studiu de la Harvard. El explică de ce industria comunistă era una falimentară

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.