Surprinzătoarea dimensiune europeană a protestului taximetriştilor
Claxoane, miros de gaze arse, o mulțime de mașini galbene îngrămădite în fața Palatului Victoria. Bucureștiul resimte din greu protestul taximetriștilor. „Unda de șoc“ îngreunează circulația la kilometri întregi de sediul Guvernului. Șoferii bucureșteni, obișnuiți deja de ani buni cu efectele blocării Pieței Victoriei, se înarmează cu răbdare. S-a întîmplat săptămîna trecută.
De ce au protestat taximetriștii? Mai întîi de toate, față de apariția pe piață a platformei Uber. Nimic nou sub soare. Acum cîteva luni am ascultat același discurs plin de revoltă din partea unui șofer de taxi de origine nord-africană, pe drumul de la Aeroportul Charles de Gaulle pînă în inima Parisului. Uber reprezintă o provocare pentru taximetriștii „clasici“ din întreaga Europă și nu numai. Problema e într-adevăr complicată, dar nu despre soluționarea ei discutăm aici.
În plus, am aflat că, în România, organizația care a susținut protestul din Piața Victoriei, COTAR, a deschis procese și împotriva platformelor care îi ajută pe șoferii taximetrelor clasice. Astfel, pe rolul Tribunalului București sînt două acțiuni inițiate de COTAR, ce vizează două mari companii care oferă servicii de comandă (E-hailing) prin intermediul telefonului mobil sau al dispozitivelor similare. Așa cum sînt Clever sau Star Taxi. De ce? Pentru că șoferii foloseau stații de emisie-recepție, închiriate de la firma de taxi, cu 150-300 de lei pe lună. Acum, contra a 70-80 de lei pe lună, pot folosi aplicațiile online. Stațiile clasice sînt depășite. Cu noile platforme cîștigă și clienții, și șoferii. Pierd, însă, firmele.
Ei bine, acest protest are o dimensiune europeană la care e bine să ne gîndim. Sîntem, de fapt, în pragul unui nou tip de economie. Iar proteste de genul celui al taximetriștilor vor mai apărea.
Revoluția tehnologică aduce pe piață și noi modele economice. Oamenii sînt puși în rețea, accesul la bunuri și servicii elimină o serie de intermediari sau, în alte cazuri, este deschis furnizorilor care lucrează în afara sistemelor organizate. Este așa numita economie de acces (sau colaborativă) – un model nou, care va schimba societatea, după cum declara, recent, pentru RFI România, deputatul Varujan Pambuccian.
„Nu mai există relații de muncă între cei care utilizează o platformă tehnologică și platforma tehnologică. (…) Este pentru prima dată cînd apare o schismă economică majoră între două moduri, cel în care producem bunurile și serviciile și cel în care accesăm bunurile și serviciile. (…) Trebuie să regîndim societatea. În primul rînd, trebuie să regîndim școala, dar și legislația. Trebuie găsită o formulă care să permită oricărei persoane care dorește să ofere un bun sau să desfășoare o activitate utilizînd o asemenea platformă să poată să o facă, în deplină legalitate fiscală, fără complicații extraordinar de mari. (…) Este pentru prima dată cînd, la o scară mare, aceste platforme aduc noi reguli ale jocului pe care ele le propun și își propun să le și respecte. Acestea se substituie unei forme generalizate, reglementate într-un singur fel la nivelul unui oraș, unei regiuni sau unei țări. (…) Este normal să existe o rezistență legată de apariția unor lucruri foarte noi“, spune deputatul. De altfel, la Camera Deputaților se află în lucru un proiect menit să dea un cadru general de reglementare în economia de acces.
La rîndul lor, instituțiile europene încurajează dezvoltarea economiei de acces (sau colaborative), pe care o văd ca aducătoare de progres și deschizătoare de noi locuri de muncă în domenii inovatoare.
Vineri, 28 aprilie, în cadrul unei întîlniri cu oficiali români la București, vicepreşedintele Comisiei Europene, Andrus Ansip, responsabil pentru piaţa unică digitală europeană, și-a exprimat susţinerea pentru economia colaborativă, deoarece aduce inovaţie. „Economia colaborativă este un fenomen nou. (…) Nu cred că este o soluţie să reglementezi servicii precum Uber, (…) ci este mai important să vezi cum ai putea proteja consumatorul. (…) Cred că este o oportunitate mare pentru România, pentru tinerii antreprenori care găsesc soluţii. Nu putem opri progresul. Întrebarea este: noi participăm sau nu?“, a spus vicepreşedintele Comisiei Europene, Andrus Ansip, citat de News.ro.
Ei bine, răspunsul la această întrebare este mai complicat decît am putea crede. Pentru că protestele se vor multiplica, iar decidenții politici vor fi tentați să dea răspunsuri populiste, în genul „apărăm locurile de muncă“. Sau, mai bine zis, apărăm vechile locuri de muncă descurajîndu-le pe cele noi.
Revenind la România, după protestul taximetriștilor, Guvernul a anunțat o dezbatere publică referitoare la revizuirea legii care reglementează transportul de persoane. Ceea ce poate însemna orice.
Iar întrebarea rămîne: unde vor privi guvernanții, către schimbările tehnologice la nivel global sau mai degrabă către sondajele de opinie din România?
Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.
Foto: adevarul.ro
