Sup─ârarea lui Nea Pisic─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 935 din 10 ÔÇô 16 martie 2022
Iconofobie jpeg

A┼čteptam pe cineva, ├«n urm─â cu c├«teva zile, ├«n fa┼úa corpului central al Universit─â┼úii ie╚Öene. Un t├«n─âr ├«nalt, foarte slab, ochelarist, palid ┼či nesigur s-a apropiat pentru a m─â ├«ntreba timid: ÔÇ×Nu v─â sup─âra┼úi, ┼čti┼úi cumva c├«t este ceasul?ÔÇŁ. ÔÇ×┼×i dou─âzeci ┼či cinciÔÇŁ, i-am r─âspuns scurt, revenind apoi la g├«ndurile mele. Omul a mul┼úumit ┼či s-a retras, r─âm├«n├«nd totu┼či, ezitant, la vreo ┼čase metri dep─ârtare. Dup─â mai multe secunde, l-am observat ├«ntorc├«ndu-se, parc─â ┼či mai derutat dec├«t ├«nainte. Am b─âgat iute m├«na ├«n buzunar dup─â patru-cinci lei. Eram convins c─â ├«ntrebarea nu fusese dec├«t o ÔÇ×├«nc─âlzireÔÇŁ la exercitarea sportului nostru na┼úional ÔÇô cer┼četoria. Spre surprinderea mea ├«ns─â, t├«n─ârul s-a gr─âbit s─â spun─â: ÔÇ×C├«t ┼či dou─âzeci ┼či cinci, dac─â nu v─â sup─âra┼úi?ÔÇŁ. Complet buim─âcit, m-am b├«lb├«it pu┼úin ├«nainte de a zice c─â era nou─â ┼či dou─âzeci ┼či cinci de minute.

├Än principiu, a┼č avea circumstan┼úe atenuante. E greu de presupus c─â te po┼úi afla ├«ntr-un loc, la un moment dat, f─âr─â a ┼čti ora aproximativ─â din zi c├«nd se deruleaz─â filmul vie┼úii. Ar mai trebui s─â ├«ntrebi ├«n ce zi/lun─â/an ne g─âsim, pentru ca tabloul SF s─â fie plenar. Cu toate acestea, la o analiz─â atent─â a situa┼úiei, lapidarul meu interlocutor era c├«t se poate de ├«ndrept─â┼úit s─â cear─â l─âmuriri suplimentare. Atunci c├«nd solici┼úi o informa┼úie, te a┼čtep┼úi s─â o prime┼čti ├«n integralitatea sa, chiar dac─â anumite detalii ├«┼úi s├«nt deja cunoscute. Nu este aici doar o regul─â a polite┼úii universale, ci ┼či o ilustrare in nuce a virtu┼úilor ra┼úionalit─â┼úii. Nu po┼úi pretinde c─â ai ├«n┼úeles ┼či, ├«n consecin┼ú─â, c─â st─âp├«ne┼čti o realitate, dac─â tu te dovede╚Öti primul care o prezint─â ciuntit. Am cunoscut pe cineva, ├«n trecut, care, ├«nt├«lnindu-te pe strad─â, ├«┼úi spunea cu entuziasm subit ┼či f─âr─â nici o introducere: ÔÇ×S─â ┼čtii c─â s├«nt de acord cu Milica. Are perfect─â dreptateÔÇŁ. Sau: ÔÇ×Nea Pisic─â nu mai vrea s─â vin─â. S-a sup─âratÔÇŁ. Te crispai, cu un r├«njet tont pe figur─â, dorindu-┼úi s─â fi avut necivilitatea (legitim─â altfel) de a-l ├«ntreba: ÔÇ×Care Milica, oame?ÔÇŁ. Ori: ÔÇ×Cine-i Nea Pisic─â, taic─â?ÔÇŁ.

├Än episodul din fa┼úa Universit─â┼úii, eu m─â aflam ├«n culp─â. ├Än postura de emitent de informa┼úii, vorbisem eliptic despre ÔÇ×MiliciÔÇŁ ┼či ÔÇ×Nea PisiciÔÇŁ, f─âc├«ndu-m─â a┼čadar vinovat de lipsa inteligibilit─â┼úii, una dintre maladiile cele mai r─âsp├«ndite, s─â recunoa┼čtem, ast─âzi. Faptul c─â tr─âim ├«ntr-un timp al vitezei nu mi se mai pare de mult o scuz─â pentru cultura lacunar─â ce s-a ├«nchegat, pe nesim┼úite, ├«n jurul nostru, ├«n ultimii ani. Paradoxal, ├«n vremuri ├«n care, se ┼čtie, informa┼úia circul─â mai repede ca niciodat─â ┼či e mai accesibil─â, la nivel de mase, mai mult dec├«t oric├«nd ├«n istoria umanit─â┼úii, preocuparea pentru inteligibilitate ┼či exhaustivitate a sc─âzut ├«ngrijor─âtor. Principala problem─â trebuie c─âutat─â ├«n limb─â ┼či, cu prec─âdere, ├«n folosirea ei. Individul postindustrial ┼či-a pierdut abilitatea comunic─ârii prin limbaj, care, la ├«nainta┼čii s─âi, ajunsese, prin sofisticate dezvolt─âri, la nivel de art─â. Omul contemporan transform─â limba, o reduce la stadiul de ideogram─â, exploat├«ndu-i, p├«n─â la sec─âtuire, capacitatea simbolic─â (a se urm─âri ÔÇ×noul limbajÔÇŁ al Internetului sau al mesageriei celulare, ├«n interiorul c─âruia nevoia de brevitate a impus un palier metatextual a┼ča-zic├«nd, cu semnifica┼úie codificat─â).

Se ├«n┼úelege c─â, ├«ntr-un astfel de context, inteligibilitatea r─âm├«ne o op┼úiune ┼či nu o obliga┼úie. Nimeni nu pare s─â mai aib─â r─âgazul explica┼úiilor. Abrevierile, ├«ncifr─ârile, acronimele de tot felul, iconografia minimalist─â ┼či sugestia imagistic─â au invadat intervalul postmodernit─â┼úii, n─âucindu-ne. Dac─â nu ├«┼úi p─âstrezi aten┼úia, ├«n permanen┼ú─â, la cote maxime de activitate, ri┼čti s─â fii dep─â┼čit de istorie, intri ├«n zona gri a ambiguit─â┼úii. Nu mai vorbim aici doar despre o inadaptare la tehnologie (care ├«┼či are ÔÇô ┼či ea ÔÇô substraturile sale psihosociale), ci de ├«ns─â┼či inadecvarea la ritmul existen┼úei. Prin urmare (observ lucrul la mul┼úi dintre contemporani), ├«n efortul necesar de adaptare, unii se refugiaz─â ├«n neinteligibil ca ├«ntr-o fort─ârea┼ú─â ÔÇô o veritabil─â Cetate a Ambiguit─â┼úii. Cu c├«t sistemul devine mai confuz pentru ele, deschiz├«ndu-le ├«nainte pr─âp─âstiile comunic─ârii eliptice ┼či oceanele limbajului de lemn, cu at├«t aceste victime ale ne├«n┼úelegerii ┼či explica┼úiilor insuficiente se retrag pe piscurile teoriilor abracadabrante ┼či ale filozofiilor aberante. ├Äncet-├«ncet, universul ÔÇ×exploziei de informa┼úieÔÇŁ actual se transform─â ├«ntr-un decor absurd. Lumea e tot mai mult creionat─â ├«n stilul butaforiei din teatrul lui Ionesco. Dac─â vei ├«ncerca s─â treci dincolo de ÔÇ×reprezent─âriÔÇŁ, pentru a comunica, te vei trezi b─ât├«nd, exasperat, ├«n poarta masiv─â a cet─â┼úii amintite. Nimeni nu ├«┼úi va deschide ├«ns─â. Vei auzi, cel mult, un glas stins, undeva pe metereze, spun├«ndu-┼úi dezolat: ÔÇ×Pleac─â, pleac─â! Nea Pisic─â nu mai vine ┼či nu va mai veni niciodat─â! S-a sup─ârat definitivÔÇŁ.

Codrin Liviu Cu╚Ťitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: Omul multiplu, Editura Junimea, 2021.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.