Ştii pentru ce votezi?

Publicat în Dilema Veche nr. 660 din 13-19 octombrie 2016
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Scriam săptămîna trecută despre efortul uriaș cerut de o candidatură onestă la parlamentarele de anul acesta. Lupta e reală, ca să citez o memă de pe Internet, iar dezbaterea publică tinde să ia deja formatul tradițional al votului pentru răul cel mai mic. Domină discursul emoțional cu semn negativ. Sînt oameni care se tem de un PSD dominant, ei vor vota orice altceva decît partidul domnului Dragnea. Alții, mai mulți, vor să pedepsească cumva experimentul tehnocrat și se îndreaptă spre orice zonă politică ce ia distanță de guvernul domnului Cioloș. Nu o spun eu, o spun sondajele. Adăugați-le acestora exasperații care nu mai suportă actuala învoială politică, unii dintre ei apropiați periculos de mult de idei nu tocmai democratice. Aici intră atît USR, cît și creștinii de la Alianța Noastră sau pasionații de conspirații tîmpe care acceptă necritic aiurelile promovate de Partidul România Unită.

Ceea ce îi unește pe toți acești oameni e teama de celălalt. Fiecare dintre ei vrea să oprească un pericol real sau imaginat. Iar, pusă în cifre, teama aceasta poate ne dă o imagine destul de clară a electoratului activ românesc. Oamenii nu speră prea mult în bine, dar sînt ferm convinși că se poate mai rău. Și totuși, cu toată această plenară neîncredere în formele pe care le ia actul politic în România, partidele sînt totuși diferite. O să iau doar un exemplu, mult discutat anul acesta, cel al sănătății.

Potrivit unor date furnizate de coaliția „Votez pentru Sănătate“, în România sînt activi în momentul acesta 56.000 de medici, cu un sfert mai puțin decît ar fi nevoie. Tot România are dubiosul merit de a fi una dintre țările care alocă cei mai puțini bani sistemului sanitar raportat la numărul de beneficiari. 813 euro pe persoană, adică de trei ori mai puțin decît media europeană. În total 4,1% din PIB.

Am fost curios să văd ce spun partidele despre banii sănătății. PNL, spre exemplu, propune „finanţarea corectă a sistemului printr-o creştere treptată, anuală. Obiectivul este alocarea a cel puţin 6% din PIB, începînd cu anul 2016“. USR formulează cumva asemănător, cu diferența că e mai prudent un pic. Astfel, „pe termen mediu (în următorii doi-patru ani), alocarea bugetului pentru sănătate trebuie să ajungă la minimum 6% din PIB prin creștere graduală anuală, iar apoi aceste cheltuieli trebuie menținute și crescute în mod coerent prin bugete multianuale“. PSD se ferește deocamdată să își facă public programul pentru acest domeniu, însă, din luările de poziție ale reprezentanților săi, reiese aplecarea spre aceeași creștere graduală pînă la 6% din PIB. Ba chiar se avansează și o cifră: 0,5% pe an.

Mai departe. „O națiune puternică este o națiune sănătoasă. Iar o națiune sănătoasă nu poate exista fără o puternică rețea de policlinici și spitale moderne, finanțate corespunzător și cu un personal remunerat în mod corect.“ Ați ghicit probabil, e vorba de Alianța Noastră România, partidul înființat de fostul lider al Pieței Universității, Marian Munteanu. Nici o cifră, nici un fel de detaliu. Vorba aceea, noi să fim sănătoși. La fel și ALDE, de la care, recunosc, așteptam totuși un pic mai mult, dată fiind efervescența de care dau dovadă deputații și senatorii de sub steagul disidenței liberale. Concurent al ANR pe segmentul naționalist, Partidul România Unită are totuși mai multe cuvinte de spus despre domeniul sănătății în programul cu care se prezintă la alegeri, dar se ferește să avanseze cifre. La UDMR, nici vorbă despre acest subiect, deși formațiunea a dat de-a lungul timpului mai mulți miniștri ai Sănătății și nu chiar pe cei mai răi dintre ei.

Aici trebuie să fac o mențiune. In­for­ma­țiile de mai sus, atîtea cîte sînt, sînt disponibile pe site-urile partidelor. Am ales să nu iau legătura cu nici unul dintre politicienii care se ocupă de zona de sănătate. Mi-ar fi fost ușor, însă am preferat acest exercițiu aflat la dispoziția oricărui alegător, iar rezultatele au fost amestecate. Ceea ce rețin este că, după această mică incursiune, aria mea de selecție se restrînge sensibil dacă preocuparea mea principală este sistemul de sănătate, iar intenția fermă e să votez informat.

Pe scurt, cu două luni înainte de alegeri, pe o chestiune esențială, doar o parte dintre partide au o ofertă clară. Acesta, cred eu, poate fi un criteriu valid de selecție pentru un vot pozitiv. Un partid care are curajul propriilor opinii e totuși de preferat unuia care se leagănă fericit în brațele demagogiei și generalităților. Un partid care poate emite o schiță de program, fie ea și contestabilă în detalii, e o organizație care se ia totuși în serios și se apropie mai mult de definiția de dicționar a termenului. Iar cînd se ia în serios își ia în serios și publicul. E o minimă dovadă de respect.

Să fii alegător pare un lucru ușor, dar, cred eu, dreptul acesta vine și cu un pic de responsabilitate și de efort. Partidele nu te ajută decît pe alocuri, iar cele care o fac merită, cred eu mai multă atenție. Cred că putem afirma că valoarea votului crește cu cît ești mai informat. Și crește cu atît mai mult cu cît efortul de informare e mai mare.

Sigur că toate voturile sînt egale. Dar numai o parte dintre ele sînt şi responsabile. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

image
Austria se opune aderării României şi Bulgariei la Schengen. Anunțul, făcut de ministrul de Interne
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a anunțat hotărârea definitivă a ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale.
image
A renunțat la „visul american” și s-a întors în România. Povestea pensiunii dintr-un cătun izolat în splendoare
După 26 de ani petrecuți în Statele Unite ale Americii, Virgil Marchiș s-a întors definitiv acasă, în Maramureș, unde și-a făcut o pensiune împreună cu femeia iubită. Spune că nu s-ar mai duce în America decât în vizită și doar alături de partenera lui.
image
Actori din Wednesday, despre filmările în România: „Nimic nu m-a pregătit pentru asta”
Câțiva dintre actorii străini din serialul „Wednesday” (Addams), producția filmată în România, care a avut cea mai bună lansare de pe Netflix, au vorbit despre experiența lor din țara noastră, într-un interviu pentru HotNews.ro

HIstoria.ro

image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.
image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.