Ştii pentru ce votezi?

Publicat în Dilema Veche nr. 660 din 13-19 octombrie 2016
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Scriam săptămîna trecută despre efortul uriaș cerut de o candidatură onestă la parlamentarele de anul acesta. Lupta e reală, ca să citez o memă de pe Internet, iar dezbaterea publică tinde să ia deja formatul tradițional al votului pentru răul cel mai mic. Domină discursul emoțional cu semn negativ. Sînt oameni care se tem de un PSD dominant, ei vor vota orice altceva decît partidul domnului Dragnea. Alții, mai mulți, vor să pedepsească cumva experimentul tehnocrat și se îndreaptă spre orice zonă politică ce ia distanță de guvernul domnului Cioloș. Nu o spun eu, o spun sondajele. Adăugați-le acestora exasperații care nu mai suportă actuala învoială politică, unii dintre ei apropiați periculos de mult de idei nu tocmai democratice. Aici intră atît USR, cît și creștinii de la Alianța Noastră sau pasionații de conspirații tîmpe care acceptă necritic aiurelile promovate de Partidul România Unită.

Ceea ce îi unește pe toți acești oameni e teama de celălalt. Fiecare dintre ei vrea să oprească un pericol real sau imaginat. Iar, pusă în cifre, teama aceasta poate ne dă o imagine destul de clară a electoratului activ românesc. Oamenii nu speră prea mult în bine, dar sînt ferm convinși că se poate mai rău. Și totuși, cu toată această plenară neîncredere în formele pe care le ia actul politic în România, partidele sînt totuși diferite. O să iau doar un exemplu, mult discutat anul acesta, cel al sănătății.

Potrivit unor date furnizate de coaliția „Votez pentru Sănătate“, în România sînt activi în momentul acesta 56.000 de medici, cu un sfert mai puțin decît ar fi nevoie. Tot România are dubiosul merit de a fi una dintre țările care alocă cei mai puțini bani sistemului sanitar raportat la numărul de beneficiari. 813 euro pe persoană, adică de trei ori mai puțin decît media europeană. În total 4,1% din PIB.

Am fost curios să văd ce spun partidele despre banii sănătății. PNL, spre exemplu, propune „finanţarea corectă a sistemului printr-o creştere treptată, anuală. Obiectivul este alocarea a cel puţin 6% din PIB, începînd cu anul 2016“. USR formulează cumva asemănător, cu diferența că e mai prudent un pic. Astfel, „pe termen mediu (în următorii doi-patru ani), alocarea bugetului pentru sănătate trebuie să ajungă la minimum 6% din PIB prin creștere graduală anuală, iar apoi aceste cheltuieli trebuie menținute și crescute în mod coerent prin bugete multianuale“. PSD se ferește deocamdată să își facă public programul pentru acest domeniu, însă, din luările de poziție ale reprezentanților săi, reiese aplecarea spre aceeași creștere graduală pînă la 6% din PIB. Ba chiar se avansează și o cifră: 0,5% pe an.

Mai departe. „O națiune puternică este o națiune sănătoasă. Iar o națiune sănătoasă nu poate exista fără o puternică rețea de policlinici și spitale moderne, finanțate corespunzător și cu un personal remunerat în mod corect.“ Ați ghicit probabil, e vorba de Alianța Noastră România, partidul înființat de fostul lider al Pieței Universității, Marian Munteanu. Nici o cifră, nici un fel de detaliu. Vorba aceea, noi să fim sănătoși. La fel și ALDE, de la care, recunosc, așteptam totuși un pic mai mult, dată fiind efervescența de care dau dovadă deputații și senatorii de sub steagul disidenței liberale. Concurent al ANR pe segmentul naționalist, Partidul România Unită are totuși mai multe cuvinte de spus despre domeniul sănătății în programul cu care se prezintă la alegeri, dar se ferește să avanseze cifre. La UDMR, nici vorbă despre acest subiect, deși formațiunea a dat de-a lungul timpului mai mulți miniștri ai Sănătății și nu chiar pe cei mai răi dintre ei.

Aici trebuie să fac o mențiune. In­for­ma­țiile de mai sus, atîtea cîte sînt, sînt disponibile pe site-urile partidelor. Am ales să nu iau legătura cu nici unul dintre politicienii care se ocupă de zona de sănătate. Mi-ar fi fost ușor, însă am preferat acest exercițiu aflat la dispoziția oricărui alegător, iar rezultatele au fost amestecate. Ceea ce rețin este că, după această mică incursiune, aria mea de selecție se restrînge sensibil dacă preocuparea mea principală este sistemul de sănătate, iar intenția fermă e să votez informat.

Pe scurt, cu două luni înainte de alegeri, pe o chestiune esențială, doar o parte dintre partide au o ofertă clară. Acesta, cred eu, poate fi un criteriu valid de selecție pentru un vot pozitiv. Un partid care are curajul propriilor opinii e totuși de preferat unuia care se leagănă fericit în brațele demagogiei și generalităților. Un partid care poate emite o schiță de program, fie ea și contestabilă în detalii, e o organizație care se ia totuși în serios și se apropie mai mult de definiția de dicționar a termenului. Iar cînd se ia în serios își ia în serios și publicul. E o minimă dovadă de respect.

Să fii alegător pare un lucru ușor, dar, cred eu, dreptul acesta vine și cu un pic de responsabilitate și de efort. Partidele nu te ajută decît pe alocuri, iar cele care o fac merită, cred eu mai multă atenție. Cred că putem afirma că valoarea votului crește cu cît ești mai informat. Și crește cu atît mai mult cu cît efortul de informare e mai mare.

Sigur că toate voturile sînt egale. Dar numai o parte dintre ele sînt şi responsabile. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Podul peste Dunăre de la Brăila arată jalnic. Asfaltul a crăpat și s-au format șanțuri ca pe „arătură”, spun șoferii VIDEO
Șoferii care trec pe podul peste Dunăre de la Brăila sunt revoltați. Deși a fost dat în folosință în urmă cu un an, podul arată deplorabil. Asfaltul a crăpat și s-au format numeroase șanțuri, exact ca pe un drum abandonat.
image
Surse: Dani Mocanu a rămas fără permis după ce a fost prins „zburând” pe A2. Ce viteză avea manelistul
Polițiștii au amendat sâmbătă, 13 iulie, șoferul unei mașini marca BMW, care circula cu o viteza uimitoare pe A2. Potrivit unor surse, la volan s-ar fi aflat manelistul Dani Mocanu.
image
Turiștii, terorizați de marea de alge de pe litoral. „Acolo unde au curățat, valurile aduc din nou cantități mari de alge” VIDEO
Zeci de mii de turiști goniți de caniculă în stațiunile de pe Litoral au parte, în aceste zile, de o surpriză mai puțin plăcută: apele Mării Negre au devenit verzi din cauza tonelor de alge aduse la mal și care miros a hazna.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.