Starea Uniunii

Publicat în Dilema Veche nr. 316 din 4 - 10 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cred că am avut norocul de a fi la Bruxelles într-una dintre cele mai interesante săptămîni posibile. Adică, la doar 14 zile de la instalarea noii Comisii, în plină „febră grecească“ şi în vînzoleala pregătirilor pentru lansarea Strategiei 2020. Timp de cinci zile lucrătoare, am întîlnit europarlamentari români, trei comisari, cam tot atîţia directori de DG (Directorate Generale) şi vreo cinci purtători de cuvînt. Acestora li s-au adăugat cam o duzină de români care lucrează pe lîngă instituţii (de la Reprezentanţă, din Parlament, de la Comisie, de la Uniunea Consiliilor Judeţene, colegi de breaslă). (Vizita a fost finanţată de JTI România, în cadrul programului de burse pentru jurnaliştii care scriu pe teme europene.)

Am revenit în ţară încîntat de program şi de calitatea interlocutorilor. Încep cu „ai noştri“. Au fost, fără excepţie, o surpriză plăcută. Pe cei mai mulţi dintre ei îi ştiu de ani de zile. Unii au lucrat în „echipa Puşcaş“, alţii sînt experţi în programe europene, unii lucrează de ani de zile în Bruxelles, alţii de-abia au ajuns. Prima concluzie: toţi, dar absolut toţi au un nivel al pregătirii şi prezentării (aproape) fără cusur. Spre deosebire de anii trecuţi cînd, pe ici, pe colo, mai întîlneai oarecari reţineri, timiditate, un soi de stînjeneală, de data asta am văzut inşi siguri pe ei, bine pregătiţi tehnic, buni comunicatori. Sînt, deja, „asimilaţi“ în cultura instituţională a Bruxelles-ului. Îşi „permit“ judecăţi de valoare privind eficienţa uneia sau alteia dintre politicile europene deoarece le cunosc în detaliu. Nu au reţineri (în afara celor din Reprezentanţă, din motive lesne de înţeles) în a comenta obiectiv starea administraţiei româneşti, cu bune şi cu rele. Ce mai, sînt „de-ai locului“, nu se deosebesc în nici un fel (vizibil) de colegii lor din celelalte state membre.

Subiectele „grele“, acum, sînt Grecia şi Strategia 2020. Despre vecinii noştri din Balcani se conversează

în termeni duri. Oficial, se aşteaptă deciziile politice, negocierile discrete (ba chiar secrete), hotărîri ale Consiliului. Marea Nelinişte se cheamă bănuiala că şi alte state membre au livrat „uşoare“ erori statistice în datele trimise Comisiei, în privinţa stării financiare. În ceea ce priveşte rezolvarea situaţiunii, poziţiile Franţei şi Germaniei sînt total diferite, există deja tabere, baricade, păreri opuse. De aceea, prin Place Schuman, suflă un curent de opinie pe care l-aş descrie drept „statele-membre-să-trăiască-fiecare-cu-interesul-lui“. Poziţiile naţionale sînt negociate cu cerbicie, în perioada asta. Un coleg de breaslă de la RFI mi-a oferit o altă explicaţie interesantă privind fenomenul. În opinia sa (avizată – omul lucrează în Bruxelles de 20 de ani), Consiliul (care reprezintă statele membre) cîştigă teren şi influenţă în toţi anii care se termină în 4 şi 9. E firesc, în aceşti ani se organizează alegeri pentru Parlamentul European. Aşadar, dacă ne imaginăm relaţia de putere de la Bruxelles ca pe un triunghi echilateral, cu Parlamentul (cetăţenii), Comisia (executivul) şi Consiliul (statele membre) în echilibru de forţe, în anii cu 4 şi 9 se petrece o debalansare. Parlamentarii sînt proaspăt aleşi. Rata de schimbare a deputaţilor este spre 60%, aşadar există mulţi novici, debutanţi, venetici care au nevoie de o perioadă pînă se obişnuiesc cu moravurile şi procedurile comunitare. Comisia, la rîndul său, este şi ea uşor slăbită. Comisari noi, oboseala după negocierea portofoliilor, reaşezarea pe posturi, vînzoleala între un Directorat General şi altul, toate acestea sînt motive pentru care Comisia nu este în cea mai bună formă funcţională. Rămîne, aşadar, Consiliul. Ei sînt în cea mai bună poziţie posibilă, pentru a-şi impune voinţa în faţa celorlalte două instituţii. Asta ar fi explicaţia (plauzibilă) pentru care, în anii cu 4 şi 9, naţionalismele economice de tot felul domină conversaţiile inter-instituţionale şi stilul deciziilor luate.

Poate tocmai de aceea a apărut în discuţie, de nicăieri, Strategia 2020. Toate cabinetele comisarilor lucrează în foc continuu la detaliile numitului document care va fi făcut public, înspre dezbatere, zilele acestea. Se munceşte pe brînci, în condiţiile în care majoritatea cabinetelor sînt formate din oameni transferaţi de colo-colo prin Directorate sau chiar fără pic de experienţă în ale trebilor Comisiei. Jumătate dintre comisari sînt debutanţi. În loc de o lună de miere, de adaptare, de acomodare, Barroso i-a băgat pe ai lui la foc intens. Îmi vine în gînd celebrul roman

Cred că Strategia nu va fi decît o înşiruire de fraze politic-atrăgătoare, bune de trecut uşor prin Consiliu, doldora de priorităţi pe termen mediu şi că editarea sa în regim de maximă urgenţă nu este decît un exerciţiu de

pentru Barroso şi echipa lui. În plus, colac peste pupăză, Tratatul de la Lisabona prevede şi celebra procedură (nouă) a co-deciziei cu Parlamentul European. „Amănuntul“ le dă frisoane tuturor celor din Comisie. Funcţionarul din Place Schuman este valoros pe piaţa muncii direct proporţional cu gradul de cunoaştere al Sfintelor Proceduri. Adică, al Liturgicii Deciziei Comunitare. Cunoaşterea la perfecţie a mersului unei hîrtii printre COREPER-uri, consultări la COR şi ECOSOC, slalom printre DG-uri şi aşa mai departe, pînă în Şedinţa Colegială spre Consiliu, reprezintă atuul de bază al euro-funcţionarului de la AD-9 în sus. Rog scuzaţi acronimele. Acesta e jargonul. Le-am utilizat voit, pentru a da parfum „local“. Ei bine, în momentul în care Parlamentul European (împreună cu alte Sfinte Proceduri, cele proprii) este băgat în mecanism, apare confuzia, zăpăceala, deruta. Cred că, tocmai de aceea, vizita de săptămîna trecută mi-a arătat faţa „umană“ a angajaţilor Comisiei. Cei mai mulţi aveau dubii, împărtăşeau (chiar) din criticile amicale pe care le aduceam birocraţiei comunitare, se arătau comunicativi, prietenoşi, obosiţi, uşor derutaţi, lipsiţi de aerul de infailibilitate implicită din trecut. Într-un fel uşor pervers, m-au înduioşat. „Decît că“ sînt convins că îşi vor „reveni“ în scurt timp. După ce or trece Strategia Minune prin Consiliu.

În rest, a fost bine. A plouat non-stop.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

adrian mutu
Rapid, calificare fără probleme în grupele Cupei României
FC Rapid Bucureşti s-a calificat la pas în grupele Cupei României la fotbal, competiţie care se desfăşoară din acest sezon într-un nou format, după ce a învins formaţia de liga a treia CS Afumaţi cu scorul de 3-0 (3-0), miercuri seara, pe stadionul Rapid-Giuleşti.
termocentrala carbune germania foto shutterstock
Germania extinde durata de funcţionare a centralelor pe bază de cărbune
Guvernul german a aprobat prelungirea operaţiunilor la centralele electrice pe bază de cărbune până în 31 martie 2024 şi restabilirea capacităţilor pe bază de cărbune brun până în 30 iunie 2023.
Primul reactor modular mic din România va fi instalat pe locul fostei termocentrale de la Doiceşti
RoPower Nuclear va dezvolta reactoare modulare mici la Doicești
Nuclearelectrica și Nova Power & Gas lansează RoPower Nuclear, compania de proiect pentru dezvoltarea de reactoare modulare mici în România, pe locul fostei centrale electrice pe cărbune din Doicești.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.