Sperietoarea inflaţiei

Publicat în Dilema Veche nr. 314 din 18-24 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cît de real este pericolul inflaţiei pentru economia lumii? Părerile în această privinţă se împart între cele ale economiştilor conservatori şi cele ale unor instituţii oficiale ca FMI sau OECD (Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică). FMI şi OECD prevăd rate ale inflaţiei foarte scăzute, pentru următorii cîţiva ani. Dar fostul preşedinte al Rezervei Federale a Statelor Unite, Alan Greenspan, avertizează asupra pericolului inflaţiei. Pe unele pieţe de obligaţiuni, se pare că se aşteaptă, de asemenea, o creştere accentuată a inflaţiei. Varianta care se va dovedi reală va avea oricum mari implicaţii pentru politicile guvernamentale. Dacă în urma recesiunii, inflaţia va deveni principala problemă, guvernele ar trebui să-şi retragă cît de repede programele lor de stimulare a economiei. Dacă însă recesiunea rămîne problema majoră, aceste politici trebuie să rămînă în vigoare şi chiar trebuie întărite. Toată lumea se aşteaptă la ceva inflaţie. În timpul erei inflaţiei scăzute care datează de pe la începutul anilor ’90, rata anuală din ţările dezvoltate ajungea în medie la 2,4%. Ţintele de inflaţie ale băncilor centrale sînt astăzi stabilite la 2%. Monetariştii îşi revendică era inflaţiei scăzute ca fiind marea lor realizare. Ei se mîndresc cu experienţa în managementul de previziune a băncilor centrale. Dar politicile monetare au puţin de-a face cu asta. Inflaţia scăzută rezultă dintr-o combinaţie de ofertă ieftină şi cerere scăzută. Există o uriaşă presiune deflaţionistă asupra preţurilor, dinspre economiile asiatice cu plăţile lor scăzute, în vreme ce şomajul din ţările dezvoltate ajunge la o medie de 5-6%, adică de două ori mai mult faţă de primele decenii de după război. Inflaţia era în creştere înainte de recesiunea apărută în 2008, în special din cauza creşterii de preţuri la produsele de bază.

Acestea sînt datele fundamentale împotriva cărora astăzi se ia în considerare o ameninţare inflaţionistă. Primul lucru de observat este că, rezultat al declinului, capacitatea productivă utilizată e mai scăzută decît în urmă cu 15 luni: producţia s-a micşorat cu aproximativ 5% la nivel global din 2008, iar în ţările dezvoltate cu 4,1%.

Odată cu micşorarea producţiei, e de aşteptat şi o scădere a inflaţiei, iar asta e chiar ceea ce s-a şi întîmplat. Inflaţia în ţările membre OECD a scăzut cu aproximativ 0,5% în 2009, de la o medie anuală de 3,7% în 2008. Ea poate să înceapă acum să crească din nou, dar de la un nivel mai mic, la care s-a ajuns în special ca rezultat al inversării tendinţei la preţurile produselor de bază. Mai mult, FMI şi OECD estimează că inflaţia globală va rămîne ani de zile sub media anterioară lui 2008.

Dar ce se va întîmpla cu marea cantitate de bani care au fost tipăriţi? De la începuturile crizei, Banca Angliei a pompat 325 de miliarde de dolari în economia britanică, Rezerva Federală a Statelor Unite a extins baza monetară cu aproape un trilion de dolari, iar Banca Centrală din China a iniţiat un adevărat record acordînd împrumuturi ce însumează 1,4 trilioane de dolari. Doar aceste măsuri enumerate echivalează cu 4% din Produsul Intern Brut la nivel global. Desigur, asta ar înseamna că inflaţia e chiar după colţ, cu excepţia cazului în care sumele sînt rapid retrase, nu-i aşa?

Pentru aceia care au luat cîteva lecţii în Teoria Cantitativă a Banilor, pare a fi concluzia cea mai plauzibilă. Teoria spune că nivelul general al preţurilor va creşte proporţional cu mărirea cantităţii de bani. Aşa că, dacă oferta de bani a crescut cu 5% la nivel global în ultimul an, preţurile din lume vor creşte şi ele după un scurt interval, tot cu 5%. Dar – aşa cum John Maynard Keynes nu a încetat niciodată să sublinieze – Teoria Cantitativă a Banilor este adevărată numai în cazul angajării complete a forţei de muncă. Dacă există capacităţi nefolosite în economie, o parte a creşterii cantităţii de bani va fi cheltuită pentru creşterea producţiei, mai degrabă decît pentru a cumpăra doar produsele existente.

Aceasta e, oricum, doar o jumătate din poveste. Prin „cantitate de bani“ experţii înţeleg în mod normal M3 – un indice larg care include depozitele bancare. Inundarea băncilor cu bani de la stat nu garantează că aceste depozite, care depind de cheltuirea sau primirea de bani cu împrumut, vor creşte în aceeaşi proporţie.

În anii ’90, Banca Centrală a Japoniei a injectat sume uriaşe în băncile comerciale, într-o încercare de revigorare a creditărilor. Dar în timp ce banii de la Banca Centrală au crescut cu pînă la 30% într-un an, indicele M3 a crescut cu doar 7%. Ce contează nu e tipărirea banilor, ci cheltuirea lor. Cînd nu sînt cheltuiţi, ei devin mai mult decît un pachet inutil de hîrtie. O bancă centrală poate tipări bani, dar nu poate fi sigură că aceştia vor fi şi cheltuiţi. Ei se pot aduna în depozite bancare sau în conturi de economii sau pot produce baloane de valori. În asemenea cazuri, oferta de bani creşte puţin sau deloc. Noii bani înlocuiesc pur şi simplu vechii bani care au fost eliminaţi de colapsul economic.

Acesta este motivul pentru care calculele oficiale indică o rată extrem de scăzută a inflaţiei, pentru cîţiva ani de aici încolo, în ciuda stimulentelor monetare şi fiscale. Dar tocmai acesta ar trebui să fie semnalul de alarmă: a spune că avînd un şomaj mult mai mare acum e de aşteptat ca inflaţia să rămînă mică e ca şi cum ai spune că în următorii cinci ani revenirea economică va fi firavă. Pe lîngă toate astea, cînd economiile îşi revin din recesiune, ele de obicei cresc într-un trend mai accentuat. Asta înseamnă că şi preţurile vor creşte mai accentuat. Lipsa oricărei evidenţe a creşterii preţurilor în sistem înseamnă că de fapt nu există evidenţe reale de revenire a economiei.

Economiile noastre funcţionează încă sub aparate. Retragerea stimulentelor în acest moment ar însemna uciderea pacientului. A vorbi despre pericolul inflaţiei nu e decît un lucru panicard. Ar trebui mai degrabă să ne gîndim la modurile prin care putem restabili sănătatea pacientului.

Cu siguranţă, diferitele economii se află în diverse faze ale convalescenţei, iar creşterea mai rapidă din unele regiuni – China şi India, de exemplu – va fi de folos altora mai slabe, ca Europa şi America. Însă în lipsa unor evidenţe clare ale revenirii pentru următorul trimestru, responsabilii din Europa şi America trebuie să se pregătească să accelereze şi să extindă programele lor de cheltuieli. În caz contrar, economiile lor riscă să rămînă înfundate în recesiune.

Robert Skidelsky , membru al Camerei Lorzilor, este profesor emerit de economie politică la Universitatea Warwick, autor al unei biografii premiate a economistului John Maynard Keynes şi membru al Şcolii de Studii Politice de la Moscova.

Copyright: Project Syndicate, 2010

www.project-syndicate.org

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

drona
Premieră: Două drone stau cu senzorii pe ruși la Marea Neagră
În plină controfensivă ucraineană, Aliații au decis să trimită în Marea Neagră, pentru supravegherea oricărei mișcări ale fostei Armate Roșii nu una, ci două drone extrem de performate de tip Northrop Grumman RQ-4.
Nicusor
Nicușor Dan, reacție dură în scandalul Cathedral Plaza: „Depășește orice limită a tupeului“
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat că plângerea penală împotriva sa în scandalul Cathedral Plaza depășește orice limită a tupeului, în contextul în care proprietarul clădirii a anunțat că îi va cere daune.
Premiul Nobel FOTO Shutterstock
Ţesut sintetic sau vaccinuri ARN? Premiul Nobel pentru chimie încheie seria distincţiilor pentru ştiinţe
Premiul este anunţat la ora 11:45 (9:45 GMT) de Academia Suedeză de Ştiinţe din Stockholm, înaintea foarte aşteptatelor premii Nobel pentru literatură, de joi, respectiv pace, de vineri, şi apoi a celui pentru economie.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.