Speran╚Ť─â

Publicat în Dilema Veche nr. 813 din 19-25 septembrie 2019
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg

├Än dreapta mea e un domn curios. Vrea s─â ╚Ötie de unde s├«nt. Repet aproape robotic poezia pe care o tot spuneam de vreo zece zile. ÔÇ×Romania, Europe, BucharestÔÇŽÔÇť Americanii pe care i-am cunoscut zilele astea au aceast─â capacitate de a ini╚Ťia natural conversa╚Ťii ╚Öi mi-am dat seama c─â prefer oric├«nd dezinvoltura asta care scurteaz─â drumul c─âtre o rela╚Ťie normal─â polite╚Ťii suspicioase pe care eu ├«nsumi o practic adesea din cine ╚Ötie ce inabilitate social─â sau confort facil.

├Än timp ce vorbim, umplem ni╚Öte caserole care circul─â repede de la unul la altul. El pune salata, eu dulciurile, ├«naintea noastr─â cineva pusese felul principal. S├«ntem ├«n spatele unei tejghele, caserolele ajung pe ni╚Öte t─âvi, t─âvile s├«nt repede inspectate de buc─âtarul-╚Öef care supravegheaz─â suveran-nemilos ├«ntreaga opera╚Ťiune. Intervine cu ordine scurte ╚Öi eficiente ori de c├«te ori unul dintre noi se ├«mpotmole╚Öte, trebuie aduse lucruri noi din depozit sau nu mai e spa╚Ťiu pentru t─âvile pe care le umplem supu╚Öi ╚Öi con╚Ötien╚Ťi de importan╚Ťa lucrului pe care ├«l facem.

M─â obi╚Önuiesc repede cu gesturile repetitive ╚Öi ├«ntr-un sfert de or─â simt c─â a╚Ö putea candida la pozi╚Ťia de angajatul zilei ├«n buc─ât─ârie. Continui conversa╚Ťia cu domnul de l├«ng─â mine. Aflu c─â vine acolo o dat─â pe lun─â pentru o or─â. O face de mul╚Ťi ani. E unul dintre acei oameni din clasa mijlocie care ├«ncearc─â s─â dea ceva ├«napoi societ─â╚Ťii. Fenomenul e at├«t de larg r─âsp├«ndit ├«nc├«t la un moment dat aveam senza╚Ťia c─â nu exist─â american care s─â nu fie voluntar undeva. Indivizi care doneaz─â bani, timp sau competen╚Ťe f─âr─â s─â cear─â nimic ├«napoi. Ascult├«ndu-l, ├«mi trece prin cap c─â o astfel de na╚Ťiune nu poate fi ├«nvins─â. Venit dintr-o ╚Ťar─â celebr─â (╚Öi) pentru Moartea domnului L─âz─ârescu, constat─ârile astea ├«mi provoac─â o oarecare am─âr─âciune. ╚Üara ├«n care victima e suspect─â ╚Öi probabil ÔÇ×o fi f─âcut ea cevaÔÇť. ╚Üara acumul─ârii primitive de capital ├«n care solidaritatea e suspect─â, iar spa╚Ťiile comune s├«nt ale nim─ânui.

├Äntre timp am terminat de umplut caserole ╚Öi t─âvi, ├«n fa╚Ťa noastr─â se deschid ni╚Öte u╚Öi ╚Öi se formeaz─â imediat o coad─â. 90% s├«nt b─ârba╚Ťi ╚Öi aflu, oarecum surprins, c─â majoritatea vin de la slujb─â. ├Äns─â job-urile pe care le au nu s├«nt suficient de bine pl─âtite ├«nc├«t s─â acopere chiria ╚Öi o mas─â cald─â. Trebuie s─â aleag─â ╚Öi cei mai mul╚Ťi dintre ei aleg chiria. Pentru mas─â vin la cantina asta.

Centrul social ├«n care ne afl─âm ofer─â ╚Öi cazare, ├«ns─â regulile s├«nt at├«t de stricte ├«nc├«t acolo r─âm├«n doar cei afla╚Ťi la limita de jos a disper─ârii. Rostul centrului e s─â redea oamenilor autonomia, capacitatea de a duce o via╚Ť─â independent─â cu resurse proprii. Se ofer─â servicii medicale, cursuri profesionale ╚Öi masa asta de zi cu zi de la ora 19.

S├«nt oameni cu tot felul de trecuturi. Veterani, fo╚Öti sau actual dependen╚Ťi de droguri, oameni care trec printr-o etap─â mai grea a vie╚Ťii, dar pe care ├«ncearc─â activ s─â o dep─â╚Öeasc─â. Trec prin fa╚Ťa noastr─â, unii z├«mbesc ╚Öi te privesc ├«n ochi. Cum nu s├«nt pentru prima oar─â aici, aproape to╚Ťi ╚Ötiu c─â e╚Öti voluntar.

Prime╚Öti mul╚Ťumiri ╚Öi te sim╚Ťi st├«n┬şjenit. N-ai f─âcut dec├«t s─â pui ni╚Öte m├«ncare ├«n caserole. Dup─â o vreme ├«ns─â, te obi╚Önuie╚Öti, ├«╚Ťi ├«n╚Ťelegi locul ╚Öi ├«ncepi s─â ├«ntorci z├«mbetele. Ba chiar schimbi glume, sub privirea sever-responsabil─â a buc─âtarului-╚Öef. Omul ─âsta se relaxeaz─â doar dup─â ce t─âvile dispar. ├Ä╚Öi cunoa╚Öte clien╚Ťii bine ╚Öi intervine scurt ╚Öi eficient uneori ÔÇô unul dintre cei de pe partea cealalt─â a tejghelei ur─â╚Öte sosul de ro╚Öii, a╚Öa c─â sosul dispare de pe tav─â ╚Öi e ├«nlocuit cu altceva. Altul are o alergie ╚Öi, pentru el, ╚Öeful nostru de dup─â-amiaz─â aranjeaz─â o tav─â special─â. Altcineva are o sl─âbiciune pentru dulciuri ÔÇô cu un gest scurt, tava e completat─â cu dou─â pr─âjituri ├«n loc de una. Mici gesturi fire╚Öti ╚Öi ├«nduio╚Ö─âtoare.

╚śeful ├«nceteaz─â s─â fie ╚Öef c├«nd t─âvile dispar toate, lumea m─ân├«nc─â, iar noi, voluntarii din grupul cu care am venit, ne g─âsim timp s─â facem ceea ce voiam s─â facem de la bun ├«nceput. Adic─â s─â r├«dem unii de al╚Ťii ca ├«ntr-un soi de eliberare din tensiunea emo╚Ťional─â de a c─ârei intensitate de-abia acum ne d─âm seama. Pentru prima oar─â de c├«nd str─âbatem America se insinueaz─â un soi de sentiment c─â am f─âcut ceva util. Nici una dintre ├«nt├«lnirile de p├«n─â atunci ╚Öi de dup─â aceea nu ne-a l─âsat cu senza╚Ťia asta c─â, fie ╚Öi pentru scurt timp, am contat ├«n via╚Ťa cuiva. Nu e ceva cu care s─â te ├«nt├«lne╚Öti ├«n fiecare zi.

ÔÇ×Good job! Good jobÔÇť, repet─â coordonatorul cantinei. Ne mul╚Ťume╚Öte fiec─âruia ├«n parte ca ╚Öi cum ziua aceea ar fi depins de noi. Adev─ârul e c─â buc─ât─âria ar fi func╚Ťionat cu sau f─âr─â noi. Nu plec ├«nainte s─â aflu ╚Öi povestea lui. Nu i-o cer, ├«ncepe singur s─â o spun─â ╚Öi are dreptate s─â cread─â c─â mi-ar folosi.

E aproape un cli╚Öeu, dar ├«nsufle╚Ťirea din spatele vorbelor o face unic─â. Omul a fost client al cantinei pe care acum o conduce. A folosit munca ├«n buc─ât─ârie ca pe un soi de terapie. Dup─â o vreme a fost angajat. Mai t├«rziu a avansat ├«ncet. Zece ani mai t├«rziu, fostul home┬şless are o familie, o cas─â mare ╚Öi tocmai ╚Öi-a schimbat ma╚Öina. E mul╚Ťumit ╚Öi recunosc─âtor. Se vede pe sine ├«n fiecare om de pe partea cealalt─â a tejghelei. A ie╚Öit de mult din ├«ntuneric, dar continu─â s─â se salveze ├«n fiecare zi. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.