Spania, în finala Ligii Datoriilor

Publicat în Dilema Veche nr. 427 din 19 - 25 aprilie 2012
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

În ziua în care aceste rînduri sînt trimise la tipar, tocmai are loc manşa întîi a semifinalelor cupelor europene la fotbal. Cinci echipe dintre cele opt implicate în semifinalele celor două eurocupe sînt spaniole: Real şi Barcelona, în semifinalele Ligii Campionilor, Atlético Madrid, Valencia şi Athletic Bilbao, în Liga Europa.

Nu e de mirare. Sumele care se învîrt în fotbalul spaniol le-ar putea da palpitaţii unora mai slabi de înger. Numai Cristiano Ronaldo de la Real Madrid a fost cumpărat cu 94 de milioane de euro. Barcelona are în vitrină Liga Campionilor, iar naţionala Spaniei este campioană europeană şi mondială. Despre campionatul spaniol se spune că este, dacă nu „cel mai tare“, atunci măcar „cel mai spectaculos“ din lume. Stadioanele sînt pline.

Dar există o problemă: datoriile. Fiecare dintre rivalele Real Madrid şi Barcelona are datorii ce se apropie vertiginos de 600 de milioane de euro. Nici semifinalistele din Liga Europa nu stau mai strălucit. Atlético Madrid este datoare cu peste 500 de milioane de euro, Valencia se apropie şi ea de 400 de milioane.

Totul pare de-a dreptul o sfidare, într-o ţară în care rata şomajului se apropie de 23%, iar populaţiei i se cer noi sacrificii. Într-un anumit fel, modelul fotbalului se asemănă cu cel al economiei spaniole: proiecte extravagante, investiţii uriaşe, datorii asemenea.

Un raport Bloomberg, publicat acum două săptămîni, arăta faptul că noul plan de austeritate pus la punct de guvernul de la Madrid nu a reuşit să cîştige încrederea investitorilor. Consecinţă directă – sau nu – a acestui raport, săptămîna trecută, dobînzile obligaţiunilor pe zece ani s-au apropiat de 6%, ceea ce pe termen mediu este considerat nesustenabil.

Urmările pentru zona euro şi întreaga Uniune pot fi cu mult mai grave decît cele ale crizei greceşti. Economia Spaniei este a patra ca mărime din zona euro, iar dacă se prăbuşeşte, dispozitivele de protecţie financiară ale eurozonei, care de-abia au fost puse pe picioare, vor fi pur şi simplu spulberate.

Spre deosebire de Grecia, însă, nu se poate spune că Spania nu a făcut ce trebuia. S-a spus adesea că, în Grecia şi Italia, guvernele conduse de George Papandreu, respectiv Silvio Berlusconi „nu făceau ce trebuie“. De unde şi agravarea crizei. Dar guvernele de la Madrid, atît cel condus de José Luis Zapatero, cît şi cel actual, al lui Mariano Rajoy, „au făcut ce trebuie“.

Planurile de austeritate s-au succedat. Ultimul prevede ca deficitul bugetar să coboare de la 8,5% din PIB în 2011 la 5,3% în acest an. Au fost reduse cheltuielile publice – ultima tăiere, de 10 miliarde de euro, din domenii precum educaţia şi sănătatea, a fost salutată de Comisia Europeană, dar pieţele financiare nu au reacţionat pozitiv.

Măsurile de austeritate nu au făcut decît să arunce ţara într-o spirală a recesiunii – guvernul de la Madrid taie la un capăt şi, la celălalt, vede cum încasările sale scad.

Iar întrebarea este dacă mai e loc de austeritate în Spania, cu cei aproape 5 milioane de şomeri ai săi. Şi dacă reţeta de inspiraţie germană nu funcţionează, ce se va întîmpla cu Pactul fiscal, a cărui piatră de temelie este tocmai austeritatea? Pieţele şi liderii politici tremură la gîndul că, într-o zi, guvernul de la Madrid va veni să ceară ajutorul Uniunii Europene.

Şi totuşi, de ce sperie Spania? În definitiv, la sfîrşitul anului trecut, datoria spaniolă ajunsese la aproape 70% din PIB şi, în ritmul actual, ar putea ajunge la aproape 80% din PIB pînă la finele anului. Ceea ce este mult, dacă ne gîndim la mărimea Spaniei, dar parcă nu sună atît de înfiorător precum în cazul Greciei, unde de-abia se speră că datoria va coborî sub 120% din PIB, şi aceasta la orizontul anului 2020.

Nu însă datoria publică ameninţă să îngroape Spania, ci datoria privată, îndeosebi cea din sectorul bancar. Potrivit Băncii Spaniei, companiile de construcţii datorează băncilor cca 300 de miliarde de euro, care au o expunere la credite neperformante de aproximativ 176 de miliarde. Sectorul bancar din Spania s-ar putea reduce în acest an la cca 10 bănci, de la peste 40 existente înainte de criza economică, şi aceasta din cauza pagubelor provocate de spargerea bulei imobiliare.

Problemele financiare ale Spaniei sînt cauzate şi de cheltuielile scăpate de sub control ale provinciilor autonome. Boom-ul economic şi imobiliar de acum cîţiva ani le-a încurajat să se avînte în cheltuieli exorbitante, pe credit. Creşterea economică părea să nu se mai termine niciodată.

Ceva ciudat s-a petrecut la începutul anului, cînd Valencia, cea mai îndatoraă dintre regiuni, pare să fi primit din partea guvernului central o garanţie „verbală“ pentru datoria scadentă în valoare de aproximativ 123 de milioane de euro, pe care această regiune o avea către Deutsche Bank. Dacă lucrurile au stat aşa cum le-a prezentat presa iberică, atunci am asistat, pe tăcute, la prima intrare în incapacitate de plată a uneia dintre regiunile autonome. Ceea ce ridică un şi mai mare semn de întrebare asupra capacităţii guvernului spaniol de a face faţă presiunii financiare.

Aceasta este o lecţie şi pentru România, care se pregăteşte, la rîndu-i, pentru regionalizare. Există riscul imens de a lăsa stabilitatea bugetară pe mîinile unor baroni locali rapace, în absenţa unor garanţii solide privind formarea şi execuţia bugetelor regionale.

Dar, pînă atunci, aşteptăm finala. Cea de Liga Europa, evident, care va fi găzduită curînd de Bucureşti. Şi în care va intra pe teren cel puţin o echipă spaniolă. Cu datoriile ei, cu tot. Bula speculativă spaniolă s-a prăbuşit cu zgomot, cea fotbalistică încă supravieţuieşte. Nu se ştie pînă cînd.  

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-şef la Adevărul Europa.

index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (III)
Expresiile subiect de drept și drept subiectiv par să aibă o nuanță tautologică sau să trimită la o definiție idem pe idem.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Turcia fără Erdogan?
Recep Tayyip Erdogan este de atîta vreme la putere încît nimeni nu poate spune cu siguranță cum va arăta Turcia după o eventuală plecare a sa din palatul prezidențial.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Cum de nu există din partea instituțiilor aferente reacții prompte, severe, susținute juridic, împotriva unei astfel de imposturi?
Frica lui Putin jpeg
Centrali
Cîte unul se crede central fiindcă e bătăușul clasei; un altul, fiindcă e al planetei.
AFumurescu prel jpg
Inteligență artificială; cu materialul clientului
…a trecut întîi o boare pe deasupra știrilor: există inteligență artificială! Mai întîi ni s-au deșteptat telefoanele.
index jpeg 5 webp
Amelia Earhart și Eleanor Roosevelt, o cină și un zbor cu stelele
„Este începutul unei noi epoci, nu-i așa, cînd o femeie în rochie de seară pilotează un avion noaptea?”, a spus retoric și entuziast Eleanor Roosevelt.
Iconofobie jpeg
Poezia continentelor
Ce surprinde la Whitman este uşurinţa cu care transferă ideea poetică (transcendentalistă) spre geografia culturală a umanităţii.
„Cu bule“ jpeg
Zgubilitic
Cuvîntul zgubilitic nu s-a răspîndit prea mult, dar își păstrează expresivitatea prin felul în care pare să parodieze o terminologie medicală (psihiatrică), prin contrastul comic între simbolismul lipsit de eufonie al primei sale părți și terminația savantă.
HCorches prel jpg
Două tristeți și o așteptare
Le transmit, din experiența personală, că vor simți îmbunătățiri semnificative ale vieții lor, pe toate planurile!
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Cum spargem balonul chinez
Dacă relațiile sino-americane ar fi un joc de cărți, s-ar putea spune că avem o mînă bună. Dar chiar și o mînă bună poate pierde, dacă e jucată greșit.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Scrisori regăsite
Montefiore spune că nota aceasta, găsită după moartea lui Stalin în seiful său personal, a avut efectul scontat.

Adevarul.ro

image
Grecul care i-a scăpat pe români de iobăgie. A fost de șase ori domn al Țării Românești și de patru ori domn al Moldovei
Constantin Mavrocordat este unul dintre cei mai reformatori domnitori fanarioți din Țările Române. A desființat „rumânia” în Țara Românească și „vecinia” în Moldova și a reunit Oltenia cu Țara Românească în 1739.
image
Cele mai răzbunătoare trei zodii. Nu uită, nu iartă și îți vor plăti pentru tot ce le-ai greșit
Se spune că răzbunarea e cea mai dulce consolare, dar și că iertarea este un cadou pe care ni-l oferim nouă înşine. Nu toată lumea e însă capabilă să ierte și, cel puțin pentru trei zodii, răzbunarea va fi, cel mai adesea, prima opțiune.
image
Garsonieră minusculă cu toaleta în dulap, la Cluj. Prețul este exorbitant: 53.000 de euro FOTO
Piața imobiliară clujeană nu încetează să uimească: după garsoniera de 11 metri pătrați pentru care se cereau 37.000 de euro, a urmat garsoniera cu toaleta „în dulap”, de 16 metri pătrați, pentru care se cer 53.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.