Snowden. Edward Snowden.

Publicat în Dilema Veche nr. 491 din 11-17 iulie 2013
Erasmus Doi jpeg

├Än 1992, telefoanele mobile erau ceva exotic. E-mail-urile erau, ┼či ele, rare. Jurnali┼čti rom├óni care s─â fac─â practic─â la CNN, ├«n Washington, erau... unul. Eu. De aceea, nu m-a mirat prea tare c─â se auzeau p─âc─ânituri inconfundabile (relativ u┼čor de recunoscut pentru un om venit din Est) pe linia telefonic─â, ├«n momentul ├«n care o invitam la film pe Tracy. Necazul nu era Tracy. Era Stacy. Adic─â sorÔÇÖsa. Care lucra ├«n echipa unui senator. Care senator era fix ├«n Comisia de Ap─ârare ┼či Contrainforma┼úii. ┼×i care, din c├«nd ├«n c├«nd, nu se ducea la ┼čedin┼úe, ┼či o trimitea ├«n locul lui pe Stacy. Am ├«ntrebat-o pe Tracy: ÔÇ×Nu ┼úi se pare c─â ─â┼čtia ne-au ascultat c├«nd te-am sunat s─â mergem la film, la Dracula lui Coppola?ÔÇť ÔÇ×Ba da, dar la ce te-ai fi a┼čteptat? Vii din Europa, dintr-o ┼úar─â p├«n─â de cur├«nd comunist─â, o suni pe sora unei asistente de senator, care particip─â la ┼čedin┼úele uneia dintre cele mai confiden┼úiale comisii ale Congresului, ┼či te miri?ÔÇť

Eram aproximativ obi┼čnuit cu ideea c─â telefoanele ├«mi pot fi ascultate. Trecuser─â numai trei ani de la c─âderea lui Ceau┼čescu. Oricum, replica lui Tracy ┼či relaxarea ei m-au intrigat. E drept, aterizasem dintr-o ┼úar─â proasp─ât ie┼čit─â din comunism ┼či m─â trezisem s─â merg la film exact cu sora unei participante la oarece ┼čedin┼úe confiden┼úiale, ┼úin├«nd de securitatea na┼úional─â american─â. ÔÇ×M─âcar ┼čtim c─â nu le pl─âtim impozite de poman─âÔÇť ÔÇô a mai ad─âugat Tracy.

C├«┼úiva ani mai t├«rziu, la un congres al jurnali┼čtilor de investiga┼úie, la Copenhaga, am avut ┼čansa de a-i cunoa┼čte pe doi dintre cei mai celebri ziari┼čti ai lumii: Duncan Campbell ┼či Nicky Hager. Ei dezv─âluiser─â, ├«n urma unei impecabile anchete de pres─â, a┼ča-numita ÔÇ×Afacere EchelonÔÇť, adic─â demonstraser─â publicului c─â Statele Unite desf─â┼čurau un incredibil program de ascultare a convorbirilor telefonice ┼či a schimburilor de email-uri, la scar─â mondial─â. Cei doi jurnali┼čti au alc─âtuit harta sta┼úiilor de ascultare, schema de selec┼úie a personalului ┼či chiar formulele ingenioase de finan┼úare, f─âr─â control parlamentar, a ├«ntregului proiect. La finalul prezent─ârii, r─âm─âsesem mut de uimire. Nu at├«t din cauza revela┼úiei cu privire la ascultarea global─â, c├«t datorit─â impecabilelor tehnici de investiga┼úie jurnalistic─â utilizate de cei doi ziari┼čti. La final, publicul era indignat, dar nu din cauza intercept─ârilor. Se pare c─â finan┼úarea ├«ntregului proiect era asigurat─â, par┼úial, din fonduri ale unor mari corpora┼úii. Ele nu ar fi sponsorizat dezinteresat ascult─ârile (ziceau Campbell ┼či Hagen), ci ar fi a┼čteptat oarece informa┼úii care s─â le aduc─â avantaj comercial, la o licita┼úie, la stabilirea unui plan de investi┼úii sau de cercetare, ├«n func┼úie de inten┼úiile concuren┼úilor (asculta┼úi) din alte ┼ú─âri.

A mai trecut ceva vreme ┼či, dup─â nenorocitele de atentate din 11 septembrie, a ap─ârut faimosul PATRIOT Act. Evident, au urmat inevitabile dezbateri despre rela┼úia dintre dreptul la confiden┼úiala via┼ú─â privat─â ┼či cel la siguran┼úa vie┼úii de zi cu zi. Pe scurt: libertate contra siguran┼ú─â. Avur─âm parte de toat─â gama de p─âreri posibile, de la ultra-corec┼úii-politici, p├«n─â la mega-conservatorii-totali.

De cur├«nd, venir─â ┼či dezv─âluirile lui Snowden, urmate de un adev─ârat tsunami de uimiri ipocrite, exprimate la scar─â global─â. Personal, din toat─â povestea asta nu am dec├«t dou─â nedumeriri: cum de a reu┼čit t├«n─ârul Snowden s─â ias─â cu at├«tea informa┼úii afar─â din sistem ┼či ce soi de negocieri de culise au avut loc, astfel ├«nc├«t Putin s─â ├«l someze pe proasp─âtul star media s─â ÔÇ×nu ├«i mai irite pe partenerii americaniÔÇť. Crede┼úi-m─â, am r├«s o jum─âtate de or─â, de unul singur, dup─â aceast─â declara┼úie.

├Än opinia mea, ├«n societ─â┼úile libere, cet─â┼úenii investesc impozite ┼či ├«ncredere ├«n serviciile secrete. ├Än schimb, spionii trebuie s─â fac─â lucrurile alea ur├«┼úele pe care ├«naltele noastre convingeri civice le-ar refuza. La pachet, c─âp─ât─âm ┼či dreptul ca, dup─â c├«te un Snowden, s─â ne indign─âm ┼či s─â pretindem c─â nu b─ânuiam nimic. Ceea ce e adev─ârat. Doar de-aia s├«nt secrete serviciile astea.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea European─â la TVR.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.