Snowden

Publicat în Dilema Veche nr. 820 din 7–13 noiembrie 2019
Snowden jpeg

Cei care au răbdare să urmărească nenumăratele conferințe internaționale dedicate tehnologiei probabil au remarcat că, din cînd în cînd, printre nenumărații fondatori de start-up-uri sau manageri, apare și Edward Snowden.

Niciodată prezent fizic, Snowden vorbește întotdeauna din ecranele uriașe omniprezente în astfel de conferințe. Izolat de ani de zile în Rusia, fostul analist de securitate nu prea are de ales – orice călătorie îl expune riscului de a fi expulzat în Statele Unite. Justiția americană așteaptă răbdătoare să audă explicațiile sale legate de încălcarea acordurilor care interziceau divulgarea de informații clasificate.

Snowden este un „whistleblower“, o traducere aproximativă în română ar fi „avertizor de integritate“. Un om care a decis la un moment dat în cariera sa că statul își încalcă propriile legi, iar interesul public cere ca lucrurile astea să nu rămînă secrete.

Sînt deja mai bine de șase ani de cînd fostul angajat al CIA și al Booz Allen – o companie americană activă în zona securității naționale – a luat decizia care i-a schimbat pentru totdeauna viața și l-a transformat într-un improbabil erou al dreptului la viață privată. Și cam tot atît s-a scurs de cînd discuția despre supravegherea cetățenilor și a clienților pe Internet a început să fie luată în serios.

Meritul lui Snowden este imposibil de negat. Guverne și companii joacă deja de ani de zile cartea responsabilității și, mai rar, dau înapoi atunci cînd sînt surprinse că încalcă granițe a căror fermitate nu e, din păcate, deloc garantată.

Prețul e însă foarte mare. Izolare, uneori închisoare și o permanentă suspiciune care, inevitabil, te face să te întrebi dacă un astfel de efort merită costurile personale.

Am citit Dosar permanent, autobiografia lui Edward Snowden, încercînd să înțeleg dacă a meritat. Trecut prin mîinile unui ghostwriter și ale unui editor, volumul nu reușește să clarifice acest aspect.

Așa cum este scris, textul lasă cititorului senzația unei traiectorii inevitabile. Soarta autorului a fost cumva predeterminată de interesul său pentru tehnologie, de mediul în care a crescut – în preajma unor baze militare – și de norocul istoric de a deveni adult odată cu Internetul.

Dacă ne uităm însă la experiențele altora, aflați de-a lungul timpului în situații similare sau măcar apropiate, înțelegem că, oricît de multă rațiune ar fi implicată în decizia de a arăta cu degetul spre încălcări grosolane ale legii și drepturilor omului, prețul plătit e uriaș.

„E sinucidere profesională“, explică Tom Muller, autor al unei cărți dedicate avertizorilor de integritate. În majoritatea covîrșitoare a cazurilor, cei care au îndrăznit să vorbească împotriva companiilor sau agențiilor care i-au angajat n-au mai reușit să găsească de lucru în profesiile lor.

Muller subliniază și o anume ipocrizie a publicului. Pe de o parte, avertizorii de integritate sînt aplaudați, pe de alta, aceluiași public îi sînt indiferente riscurile la care acești oameni se supun și permite nepăsător ca viețile lor să fie pentru totdeauna schimbate. În rău.

Inclusiv în cartea sa, Snowden are grijă să includă o nuanță referitoare la etica avertizorului. Atunci cînd a decis să denunțe supravegherea masivă a propriei populații de către guvernul american, a ales să o facă cu ajutorul unor jurnaliști. Rațiunea aici era că simpla plasare a documentelor pe Internet, fără explicații și fără contextualizare (modelul Assange), nu ar fi făcut decît să creeze riscuri de securitate și să alimenteze tot felul de teorii ale conspirației. Ar fi fost cel mult un gest spectaculos, însă consecințele sale ar fi fost neglijabile în marea de informație de pe Internet.

Procedînd altfel însă, Snowden a reușit nu numai să atragă atenția asupra problemei, dar și să declanșeze o dezbatere ale cărei urme se văd pînă în ziua de azi. Dacă vă îngrijorează ce fac Facebook, Amazon sau Google cu datele dvs., dacă există GDPR, asta se întîmplă și pentru că Snowden a decis să iasă din anonimat.

Deși copil al erei Internetului, fostul angajat al CIA s-a comportat aici mai degrabă ca un om din altă eră. Decizia sa de a colabora cu media îl aduce mai aproape de Daniel Ellsberg (Pentagon Papers) sau Mark Felt (Watergate) decît de Julian Assange sau alți cruciați ai libertății de exprimare și ai transparenței absolute.

Dosar permanent are meritul de a fixa în timp acel moment din viețile noastre cînd am înțeles puterea nemijlocită pe care guvernele și companiile o au asupra publicului doar colectînd și punînd cap la cap mici bucățele de informație. E o dezbatere care va continua multă vreme, iar cei mai mulți dintre noi vom fi obligați să ne construim o opinie cu privire la acest subiect. Una care să nu uite că societățile noastre au la bază libertatea individuală care însă nu poate fi protejată dacă nu este exercitată responsabil. Asta înseamnă, pe de o parte, că trebuie să ne împăcăm cu ideea că guvernele strîng informații. Pe de alta, însă, e esențială nevoia de a ne ține, la rîndu‑ne, guvernul sub supraveghere. Măcar atît cît o face și el.

Alternativa e „splinternetul“ / ciber-balcanizarea – Internetul național, tribal, spuneți-i cum vreți. Acel Internet „de stat“, după model chinezesc sau rusesc în care cetățenii au atîta libertate cîtă permite un sistem autoritar. Adică nu foarte multă.

Nu cunosc pe nimeni care să vrea așa ceva.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

Foto: wikimedia commons

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Cseke Attila Eduard Novak Kelemen Hunor foto Inquam Photos / George Călin
Doi lideri PNL cer scoaterea UDMR de la guvernare: „Nu are ce să mai caute”
Eugen Pîrvulescu (Teleorman) și Adrian Cozma (Satu Mare) solicită scoaterea UDMR de la guvernare, după atitudinea lui Csoma Botond de la ședința solemnă de 1 Decembrie, apoi lipsa de reacție a liderilor Uniunii de Ziua națională.
Vladimir Putin FOTO SHUTTERSTOCK
Planul lui Putin înainte de război: Ucraina urma să fie anexată până în august
Un think-tank britanic din domeniul apărării și securității a publicat detalii despre planul președintelui rus Vladimir Putin de dinainte de a ordona invazia în Ucraina, relatează Sky News.
pod blaj jpg
Podul futurist inaugurat la Blaj de Ziua Națională a României. Investiția a fost de 3 milioane de euro
Un pod spectaculos din punct de vedere arhitectural a fost finalizat și inaugurat la Blaj de Ziua Națională a României. Investiția a fost de 3 milioane de euro.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.