Sistemul, ministrul şi vedeta

Publicat în Dilema Veche nr. 580 din 26 martie - 1 aprilie 2015
Mîrșava intenție bună a statului jpeg

După ce am fost uimit, după ce m-am amuzat, am simţit nevoia să contabilizez. După vreo jumătate de oră, mi-a fost clar. Ministrul folosea cuvîntul „Sistem“ (cu majusculă) la fiecare minut, cel puţin o dată. Apoi, am constatat că, atunci cînd vorbea despre o bază de date, o reţea de computere sau softul aferent, vorbea de bine. „Este incredibil de ieftin“, „imbatabil“, „sursă de obiectivitate în aprecierea proiectelor“. Cînd se referea la Oamenii Sistemului, aprecierile nu erau sută-n sută pozitive. „Mai avem şi noi încuiaţii noştri“, „pot aprecia că sînt prea mulţi prin unele birouri“, „sîntem atenţi la orice tentaţie a corupţiei“. E drept, în două-trei ocazii, ministrul apreciază lefurile colegilor ca fiind mai degrabă mici, demne de a fi mărite, la o adică.

Întîlnirea se dorea a fi informală, cu ziariştii din domeniu. De aceea, ministrul nu s-a obosit să îşi domolească discursul sau răspunsurile la întrebări, în sensul utilizării limbii române pe-nţelesul tuturor.  Termenii tehnici au inundat încăperea, fără nici o jenă. Recunosc spăsit că nu am priceput mai bine de o treime din ce s-a povestit acolo. Nu mi-am făcut probleme. Aşa eram şi pe vremuri, pe cînd scriam despre bănci şi asistam la cîte un seminar la care vorbea domnul Dăianu, prin anii ’90.  În fond, am de scris articole pentru publicul mediu, nu lucrări de doctorat. Cu atît mai mare fu mirarea-mi atunci cînd şuvoiul de tehnicalităţi s-a întrerupt pe neaşteptate. „Domnule ministru, se face ora jurnalului de noapte, nu aş vrea să se spună că am venit degeaba pînă aici, daţi-mi, vă rog, pe surse: cine-o să fie ministru de Finanţe?“ Întrebarea venea din cealaltă parte a mesei, de la o tînără ziaristă pe care (mi-e jenă să recunosc) nu o cunoşteam defel. Atunci cînd intrase în încăpere, înainte de debutul întîlnirii, apariţia-i fusese dezinvoltă, de parcă era firesc să fie (re)cunoscută de toţi cei de faţă. Cu atît mai mare îmi era stînjeneala. Am întrebat în şoaptă pe colegul din dreapta. Uşurare! Nici el nu o cunoştea. Brusc mai relaxat, o întreb şi pe colega din stînga. Îmi spune numele ei şi faptul că lucrează la una dintre televiziunile de ştiri. 

După ce ministrul declară cu mîna pe suflet că habar nu are cine „este-n cărţi“ pentru portofoliul Finanţelor, îşi reia ideea de unde fusese întrerupt. Revine, adică, la şuvoiul de date tehnice (importante, nu zic nu) şi la invocarea Sistemului, cu aceeaşi frecvenţă ca înainte de întrerupere. Mi-a fost confirmată iminenta dispariţie a Ştampilei din administraţie (asta da breichingniuz), faptul că se va face un comitet comun cu DNA, ANI, Parchet, SRI, STS, DLAF pentru a crea un mecanism anticorupţie în Sistem (aici am fost de părere că a cam exagerat) şi că există o orientare clară spre piaţă, spre firmele private, inclusiv în ceea ce priveşte structurile interne ale Sistemului (aici am ridicat din sprîncene, uşor a neîncredere). 

Cam pe-atunci, pe cînd îmi manifestam scepticismul privind semiprivatizarea din administraţie, bravul soldat Svejk îmi reapăru în memorie („Căcat!, zise Svejk, sperînd să intre-n conversaţie“). Vedeta începu să citească, de pe o tabletă, un e-mail de la un telespectator. Pe scurt, cam aşa: „Cine e de vină pentru banii europeni necheltuiţi de România? Nume şi prenume? De ce nu îi rostiţi? Avem dreptul să aflăm, de aceea sîntem cetăţeni!“ Ministrul încearcă să dea vina pe stîngăcii legislative, pe lipsa de experienţă şi pe o greşită interpretare a unor acte normative. Vedeta nu e mulţumită. Dînsa vrea breichingniuzul! „Nume şi prenume, domnule ministru! Telespectatorii noştri doresc să afle cine trebuie să plătească!“ Ministrul i-a zis că i-ar zice, dar oricum televiziunea domnişoarei nu îi va da atenţie, pentru că numele aparţin administraţiei precedente, iar postul este, editorial vorbind, favorabil respectivei echipe politice. Aşa s-a închis subiectul şi s-a revenit la puhoiul de termeni tehnici. 

La finalul întîlnirii, o doamnă din minister mi-a spus: „După întrebările pe care le-aţi adresat, vă felicit! Se vede că ştiţi foarte bine, din interior, Sistemul“. She made my day, cum ar zice englezul! 

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Emigrarea este o decizie dificilă pentru multi romani  Foto Freepik com jpg
Țările din Vest unde românii ezită să se întoarcă: „Cei mai mulți sunt nostalgici. Vorbesc numai despre pământul matern”
Anual, peste 200.000 de români părăsesc țara ca emigranți. Mulți dintre cei întorși după câțiva ani susțin că, în ciuda unui nivel de trai mai ridicat, nu au reușit să se adapteze societăților occidentale, mai ales în comunități în care numărul românilor este redus.
masini second hand jpeg
Cât de des își schimbă românii mașinile. Din ce țări ar trebui să evitați să le cumpărați
O mașină care și-a schimbat proprietarul de prea multe ori nu va mai fi foarte căutată pe piața second-hand, existând posibilitatea să fi fost prost întreținut sau să ascundă defecte tehnice pe care foștii proprietari nu doreau să le rezolve.
Imperiul rus
Rusia și obsesia imperiului. De ce Kremlinul nu renunță la războaiele de expansiune
Mulți observatori ai Rusiei continuă să spere că statul rus va ajunge să se comporte ca un actor responsabil pe scena internațională. Evoluțiile recente sugerează însă că impulsul imperial rămâne o constantă dificil de abandonat.
portofel digital
Tinerii de până în 30 de ani tratează banii cash ca pe o glumă
Dacă ai un tânăr de până în 30 de ani în apropiere, poate ar fi bine să renunți la ideea de a-i face cadou clasicul portofel, pentru că nu-l va folosi. Tinerii tratează banii cash ca pe o glumă, folosindu-i doar pentru mici răsfățuri, de parcă n-ar mai avea valoare, scrie presa internațională.
inteligenta artificiala foto shutterstock png
Românii, extrem de sceptici în folosirea AI, deși le-ar putea crește productivitatea și creativitatea
Angajații din România sunt printre cei mai puțin entuziasmați de impactul inteligenței artificiale asupra muncii lor, doar o treime declarându-se astfel, sub media globală de 41%.
Bani castig FOTO Shutterstock jpg
Cum să economisești ca un milionar. Sfaturi simple de urmat în noul an
Mentalitatea face diferența în modul în care ne gestionăm banii. Psihologii spun că optimismul și poveștile scurte care explică concepte financiare complexe pot transforma economisirea dintr-o corvoadă într-un obicei natural, chiar și pentru cei cu venituri mai mici.
Grasi obezi care fac sport miscare alergare parc slabire FOTO Shutterstock
De ce e important să faci mișcare zi de zi? Exercițiile ușoare care fac minuni pentru creier și te mențin energic și după 60 de ani
Chiar și mișcarea ușoară, făcută regulat, poate avea efecte surprinzătoare asupra creierului tău. Pașii mici, plimbările scurte sau câteva minute de stretching nu doar că aduc energie corpului, dar pot reduce cu până la 45% riscul de demență mai târziu în viață.
summit ue jpg
O săptămână decisivă pentru UE. Poate demonstra Europa că nu este „slabă” în fața lui Trump?
Uniunea Europeană se află într-un moment critic, încercând să dovedească faptul că este mai mult decât un actor secundar pe scena geopolitică.
muncitori brasov 1987 FOTO memorialsighet ro jpg
Primii români care au avut curajul să strige „Jos Ceaușescu”. Revolta anticomunistă care a prefigurat Revoluția din 1989
Prima mare revoltă a românilor contra regimului comunist a avut loc, de fapt, cu doi ani mai devreme față de evenimentele din 1989. Este vorba despre protestele de mare amploare ale muncitorilor de la Uzinele „Steagul Roșu” din Brașov, aspru reprimate de Securitate.