Sîntem prea obsedaţi de corupţie?

Publicat în Dilema Veche nr. 137 din 8 Sep 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Vorbeam săptămîna trecută despre probleme ridicate de sondajele care măsoară percepţia corupţiei şi despre faptul că percepţia şi fenomenul ca atare par a fi două chestiuni diferite. Nu am inventat apa caldă, observaţia respectivă vine pe fondul unui scepticism tot mai accentuat în literatura de specialitate, privitor la măsurarea percepţiei corupţiei. Ivan Krastev (pe care l-am tot citat aici) aduce o critică necruţătoare acestor instrumente sociologice, arătînd că publicul din ţări foarte diferite, cum ar fi Polonia şi Rusia, răspunde în procente comparabile că trăieşte într-o ţară coruptă. Şi atunci care mai este diferenţa între semidictatura rusă condusă de oligarhii energetici şi democraţia poloneză acceptată în UE? Grea întrebare. Cel mai elaborat instrument pentru percepţia corupţiei este indexul anual al Transparency International. Problema nu este că indicele nu e bine făcut, ci ce anume măsoară el. Dacă aproximăm nivelul de corupţie prin Indicele de percepţie pe 2005, rezultă că Polonia e mai coruptă decît Tunisia, Columbia şi Cuba (or include şi disidenţii din puşcării în eşantion?), iar România e chiar mai coruptă decît Ruanda şi China. Indicele Transparency ne spune multe despre starea de spirit, dar mai nimic despre starea de fapt. Un instrument concurent este dezvoltat în momentul de faţă de organizaţia Global Integrity (www.globalintegrity.org). Ei pleacă de la ideea că e foarte greu să măsori corupţia în sine, fiind un fenomen atît de divers şi comis de oameni care în general au tot interesul să ţină secretul, iar percepţia corupţiei ne e utilă doar pînă la un punct. Aşa că propun o măsurare a anticorupţiei, adică a instrumentelor pe care o societate le dezvoltă pentru a limita corupţia. Indexul lor se referă la o mulţime de indicatori - de la presă şi organizaţii civice la alegeri libere, achiziţii publice şi parchete puternice - toţi măsuraţi de un sistem de raportori şi recenzenţi care ar trebui să limiteze subiectivismul. Indexul a fost aplicat pentru 25 de ţări şi acum se extinde. Va fi interesant dacă ne vom situa mai bine în indexul anticorupţiei decît în indexul percepţiei, unde stăteam jalnic. Revenind la teorie, se ridică întrebarea legitimă ce anume se poate face, din moment ce publicul tinde să creadă că multă gălăgie în jurul subiectului înseamnă că a crescut corupţia. Să revenim la Ivan Krastev. Paradoxal pentru un politolog liberal atît de influent, Krastev se arată iritat de discursul anticorupţie din zonă. Şi asta - spune el - pentru că a devenit o asemenea obsesie în fosta lume comunistă, încît totul este explicat prin acest fenomen. Sîntem săraci pentru că sîntem corupţi, sîntem subdezvoltaţi pentru că sîntem corupţi etc. Iar efectul pervers este că sînt delegitimate chiar guvernele care luptă cu corupţia. Explicaţia lui Krastev este că, cu cît un guvern încearcă să mişte lucrurile cu atît cazurile în sine sînt mai dezbătute şi mai controversate şi acest fapt nu face decît să crească vizibilitatea corupţiei. Ca să arunce cu totul în aer multe teme comune, Krastev mai spune că cu cît presa este mai liberă cu atît cinismul publicului creşte, pentru că oamenii tind să dea automat dreptate acuzaţiilor ridicate de presă, fără să mai aştepte verdictele instituţiilor (care întîrzie şi în care oricum nu au încredere). Mai mult chiar, toată această tevatură legată de corupţie nu face decît să dea apă la moară populiştilor, mai degrabă decît să rezolve problema în sine. Să recunoaştem că Krastev are darul de a te pune pe gînduri. Dar are şi dreptate? Sîntem prea obsedaţi de corupţie? Părerea mea este că nu. Chiar Krastev spune, în eseurile sale, că rădăcina corupţiei în fostele state comuniste vine din redistribuirea averii publice către privaţi, proces inevitabil, dar şi cumplit de arbitrar şi corupt. Or, dacă este aşa, reţelele formate şi consolidate atunci nu au nici un motiv să se desfiinţeze. Corupţii nu vor spune: gata, dom’le, am furat destul, acum sîntem o societate capitalistă şi democratică, terminăm cu matrapazlîcurile. Din contră, reţelele politice de corupţie se prelungesc pentru a acapara resursele publice care cresc, pe măsură ce societăţile şi economiile noastre îşi revin. De la privatizări trec la contracte de infrastructură şi aschiziţii publice. Şi nu poţi să pui un moratoriu pe discursul anticorupţie, pînă rezolvăm alte probleme, cum ar fi subdezvoltarea şi sărăcia. Măcar pentru că nu poţi să îi ajuţi eficient pe săraci cu un stat corupt, pentru că resursele care ar trebui să meargă spre ei au tendinţa să se piardă pe drum. Krastev confundă şi el puroiul cu microbul. Chiar dacă riscăm ca publicul să fie confuz pe termen scurt şi populiştii să devină mai vizibili, nu există altă cale. Aşa cum facem dosariada prost, cu confuzie morală şi victime colaterale, dar per total procesul este pozitiv, aşa şi anticorupţia trenează prea mult, naşte eroi aberanţi şi corupţi care pozează în victime, dar e un proces prin care trebuie să trecem. Aş spune că sîntem obsedaţi de corupţie atît cît trebuie. Şi cum politicienii nu au nici un interes să meargă pînă la capăt, e nevoie de presiune publică pentru a menţine procesul pe şine. Este soluţia propusă de Alina Mungiu-Pippidi în ultimul număr al prestigioasei Journal of Democracy (www.journalofdemocracy.com/articles/gratis/Mungiu-Pippidi-17-3.pdf). Articolul pleacă de la constatarea că foarte multe iniţiative anticorupţie au eşuat pentru că s-au limitat la a transplanta instituţii occidentale create pentru societăţile unde corupţia e o excepţie, în societăţi unde corupţia e regula şi este dirijată de la vîrful statului. Aici se manifestă ceea ce autoarea numeşte particularism, adică un mod de organizare socială caracterizat prin distribuţia bunurilor publice pe baze non-universalistice, rezervate unei categorii anume. În aceste societăţi - continuă argumentaţia - paradoxul face ca strategiile anticorupţie să fie adoptate şi aplicate chiar în cooperare cu elita de pradă care controlează Guvernul şi, uneori, chiar şi instrumentele anticorupţie. Corupţia este un fenomen politic şi poate fi limitată doar prin instrumente politice, cum ar fi reţeta propusă de autoare: coaliţii anticorupţie care să includă presa şi politicienii interesaţi de curăţenie, făcînd astfel diferenţa între ei şi ceilalţi. Fiind de acord cu concluzia Alinei Mungiu-Pippidi nu pot decît să constat că în societăţile unde statul este capturat şi corupţia a devenit regulă, este nu doar binevenit să avem un public obsedat de corupţie, este şi singura soluţie.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

razboi ucraina foto reuters jpg
ISW: Kremlinul nu pregătește societatea rusă pentru pace. Moscova mizează pe un război lung
Potrivit unei analize recente publicate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Kremlinul nu dă niciun semn că ar fi dispus să încheie un acord de pace sau să oprească ostilitățile din Ucraina.
Radar Ground Master 200 FOTO Thalesgroup com jpeg
Poate deveni apărarea motorul noii economii europene? O miză între securitate și productivitate
Europa se pregătește să pompeze sume fără precedent în apărare – o decizie strategică, dar și un pariu economic.
image png
Care trebuie să fie presiunea anvelopelor în timpul verii. Aveți grijă să nu fie niciodată mai mică
Când temperaturile cresc, crește și riscul de accidente dacă anvelopele nu sunt umflate corect.
Joe Biden s a retras   Casa Albă  (1) jpg
Joe Biden și lecția unui diagnostic dur: Ce trebuie să știe orice bărbat despre cancerul de prostată
Joe Biden și cancerul de prostată: ce trebuie să știe orice bărbat despre simptome, diagnostic și tratamente pentru cea mai frecventă formă de cancer masculin.
banner sofia vicoveanca png
10 lei și o lecție de viață. Gestul unui om simplu ce a impresionat-o pe Sofia Vicoveanca. Totul s-a întâmplat la un spectacol: „Sunt lucruri la care țin foarte mult”
Într-o lume în care gesturile mici par tot mai rare, Sofia Vicoveanca, una dintre cele mai iubite și respectate artiste din România, a oferit publicului o lecție de modestie, recunoștință și umanitate. Într-un moment sincer și profund, artista a povestit o întâmplare care i-a rămas adânc întipărită
zurich elvetia shutterstock
Unde se simt cel mai bine românii plecați în străinătate: „Cochetez cu ideea asta de mai bine de 10 ani”
România este țara din care au plecat cei mai mulți oameni, după Siria, iar exodul pare să continue. Peste 4 milioane de români s-au stabilit în străinătate, iar alții ar vrea să-i urmeze. Printre cei interesați se află și mulți tineri din clasa medie, dar și multe persoane cu venituri reduse.
Cetatea Devei la inaugurarea telecabinei  Foto Daniel Guță (137) jpg
Mare cetate medievală, cu telecabină defectă, după o investiție de patru milioane de euro
Timp de mai bine de un an de la punerea sa în funcțiune, noua telecabină a Cetății medievale a Devei a rămas, cel mai adesea, nefolosită. Investiția a costat patru milioane de euro și a stârnit numeroase controverse, atât prin costurile sale, cât și prin starea ei.
utilaj agricol, camp, agricultura   foto pixabay jpg
Planta veche de 800 de ani pe care nimeni nu vrea să o cultive. Un kilogram se vinde cu sute de euro
Este o plantă despre care fiecare dintre noi a auzit până acum. Deja nu mai este un secret pentru nimeni faptul că ea este foarte benefică pentru sănătate. Însă, un detaliu la care poate că nu mulți dintre noi ne-am gândit este faptul că ea este și foarte profitabilă.
susținători nicușor în stradă FOTO Facebook Cătălin Urdoi jpg
Cum unim cele două Românii. Sociolog: „Să nu creadă cineva că s-a câștigat războiul. S-a câștigat doar o bătălie”
Peste 5,3 milioane de români care au acordat votul lor candidatului suveranist George Simion simt dezamăgire după rezultatul alegerilor de duminică. A învins tabăra pro-Europa, însă este doar o victorie de etapă, atrage atenția sociologul Gelu Duminică.