Sînt nou, domnule!

Publicat în Dilema Veche nr. 901 din 15 – 21 iulie 2021
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Încă nu-s lămurit dacă limba literară a țării mele e aceeași cu limba scrisă. Unii spun că da, alții că nu. Dacă au dreptate ăia care spun că nu, atunci am o limbă vorbită care se sprijină pe o bază latină, dar conține și o componentă slavă consistentă. Iar de vorbit, s-a vorbit în fel și chip, de vreme multă. („fel” și „chip” sînt cuvinte de origine maghiară). Așa cum sînt și „oraș”, „meleag”, „hotar”,  „holdă”, „sălaș”, „a gîndi”, și alte peste 170 de cuvinte din limba română care provin din maghiară. Știu că există compatrioți pe care-i înțeapă ficatul acum. Asta e, mergem mai departe. Cînd limba română s-a și scris, treaba asta s-a făcut cu caractere chirilice. Prima dovadă pe care o avem e celebra Scrisoare a lui Neacșu din Cîmpulung, de la 1521. Iar chestia asta cu vorbitul românește și scrisul cu caractere chirilice a ținut pînă hăt, tîrziu, spre mijlocul secolului al XIX-lea. Au fost oameni, în vechime, care au susținut că limba română (așa cum era vorbită atunci) nici n-ar fi avut cum să se scrie cu caractere latine. Pînă la urmă, latiniștii au învins. Le datorăm mulțumiri. Apoi au venit, tîrziu, dar hotărîtor („a hotărî” vine tot din maghiară), Budai-Deleanu, Nicolae Filimon, Eminescu, Creangă, Caragiale și alții cărora le datorăm enorm din ceea ce sîntem azi.

Trăiesc într-o țară nouă, care a împlinit de curînd o sută de ani, de cînd cîteva provincii istorice, în care locuiesc majoritar oameni vorbitori ai aceleiași limbi, s-au alăturat în aceeași unitate statală. La ora asta, nu toate provinciile de la alăturarea cu pricina se găsesc la un loc. Basarabia e un stat independent, numit Republica Moldova, iar Herța și Bucovina de Nord fac parte din Ucraina. Nici la ora asta, în țara mea nouă, cît și cum e ea, nu există autostrăzi care să lege provinciile istorice unite la 1918. Sînt foarte nou în lumea democratică. Trăiesc într-o țară nouă, cu o limbă literară nouă, sînt proaspăt sosit în lumea liberă, după mulți ani de frămîntări politice și sociale crunte, și după aproape o jumătate de secol de totalitarism comunist. Aș vrea să am exact același nivel de viață, același nivel de experiență a coagulării comunitare, aceeași știință de a-mi gestiona resursele naturale cum au și alte neamuri de pe acest continent. (Au! M-a durut. Cuvîntul „neam” vine din... maghiară.) Aș vrea să nu mai fiu considerat ca fiind cineva din zona gri a democrației, aș vrea să fiu la fel de respectat cum sînt francezii, italienii, germanii, elvețienii, maghiarii. Că tot veni vorba, stați liniștiți, sînt și în maghiară cuvinte provenite din limba română. Puține. Mai multe se găsesc în maghiara folosită în Transilvania. Dar nu-i concurs. Nu-i competiție. Iar dacă e, nu-i în domeniul în care ar trebui.

Fiind nou, sînt mai mereu nervos. Agitat. Nemulțumit. Nimic nu-mi convine. Pentru că nu sînt recunoscut și eu ca venind dintr-o moștenire veche. Pe care știu că o am. E evident că o am. Dar e tare încurcată. Comuniștii (și nu numai) m-au învățat că provin dintr-un neam eroic, viteaz, care a stat de strajă la porțile civilizației. Că am făcut praf și pulbere Imperiul Otoman, ori de cîte ori ne-am strîmbat un pic la el. Că am cîștigat glorios ambele războaie mondiale. Acum, din cînd în cînd, mai aflu lucruri care nu se potrivesc cu alea pe care le-am învățat. Eu știam că fac parte din cel mai viteaz popor al Europei. Că i-am apărat pe evrei de la deportarea în lagărele de exterminare, cum nimeni n-a făcut-o. Că sîntem adevărații continuatori ai civilizației romane, iar strămoșii noștri, dacii, înainte de a se romaniza, au stat la baza multor elemente care alcătuiesc ideile de cultură și civilizație, de la începuturile lor. Mă deranjează acum cînd unii zic că nu e chiar așa. Mă simt jignit și dat la o parte. Mi se pare că partea mea de moștenire cu care particip la lumea europeană, în care trăiesc acum, e ignorată. Și mă scoate din sărite treaba asta. Uite, de exemplu, printre altele, romii mă enervează la culme. Pentru că, din cauza lor, europenii nu ne văd pe noi. Ne confundă cu romii și ne desconsideră. Altminteri, ar vedea cît de civilizat ne locuim orașele, noi, majoritarii. Ce sistem de sănătate ne-am pus la punct, complet lipsit de corupție, extrem de performant, dedicat demnității umane și păstrării continue a stării de sănătate a cetățenilor. Ar vedea ce sistem impresionant de educație avem și ce administrație publică așternută, ca un covor moale, la picioarele cetățeanului. Sînt nou, domnule! Și demn. Și mîndru. Și inteligent ca nimeni altul. Am cel mai bun teatru, cei mai nedreptățiți sportivi, cei mai buni elevi la olimpiadele școlare și cea mai protejată natură din Europa, pentru care sînt în stare să fac orice.

Dar, deși sînt atît de nou, știu bine și ce e chestia aia care se numește ironie. Știu că pot să învăț s-o direcționez și asupra mea. Știu că asta contează. Așa cum contează să-nvăț și să nu trăiesc doar din ea. Știu că trebuie să deprind spiritul critic, și nu critica, doar ca să dau din gură. Știu că am incertitudini și lipsuri mari în documentele scrise, cu care m-aș duce să particip la spectacolul moștenirii europene. Dar știu și că nu vin din neant. Ci dintr-o lume zbuciumată, care totuși a găsit timp să lase în urmă lucruri fascinante, fie că-s prin puzderia de sate, fie că-s în cultura de tradiție orală, pe care de-abia acum o descopăr. Știu că am învățat de curînd să fiu cetățean al unui oraș, dar nu mi-e rușine de lucrul ăsta. Pentru că am speranța că, așa cum am învățat repede și alte lucruri, așa o să-l învăț și pe ăsta. Din necesitate, din orgoliu, din mecanica mersului lumii, dar o să-nvăț. Așa cum o să deprind și că-s prost dacă stau doar cu coada pe sus. Pentru că pierd vreme absolut inutil. Și e ceva ridicol. Și pentru că, deși sînt nou, am învățat că e nevoie de vitalitatea mea. Și de tot ce poate însemna ea. Ca atunci cînd donezi sînge. E ceva care, pur și simplu, salvează. Indiferent că vine de la un rom, de la un maghiar sau de la un român.

Cătălin Ștefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

stomatolog diabet jpg
Această boală cronică poate fi depistată la un control stomatologic de rutină
Medicii stomatologi pot ajuta la detectarea semnelor timpurii ale diabetului de tip 2, arată studiul INDICATE-2, realizat de Haleon cu sprijinul Institutului Național pentru Cercetare în Sănătate și Îngrijire din Marea Britanie.
Bela Karoly FOTO Facebook/ Comitetul Olimpic și Sportiv Românj pg
A murit Bela Karolyi. Antrenorul Nadiei Comăneci avea 82 de ani. „Un mare impact şi o mare influenţă asupra vieţii mele”
Bela Karolyi, antrenorul Nadiei Comăneci, a murit vineri, 15 noiembrie, la 82 de ani.
alibec bataie kosovo jpg
Eugen Ionescu stând la birou   portret alb negru GettyImages jpg
Eugen Ionesco și absurdul din Diaspora înainte de ’89: condamnat în România, sărac în Franța
Plecat în Franța împreună cu familia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Eugen Ionesco a fost salahor într-o fabrică de vopseluri.
Agim Ademi federatia Kosovo jpg
Silviu Purcarete by Peter Uhan jpeg
INTERVIU Silviu Purcărete, regizor: „În comunism funcționa un fel de autocenzură: încercai să găsești un compromis prin care să spui ce voiai“
Ascunse în spatele replicilor bine tâlcuite și al recuzitei atent realizate, mesajele spectacolelor de teatru au trecut de multe ori nebăgate în seamă de comuniști – nu toți însă au fost dispuși să facă un compromis, iar pentru asta au plătit un preț mare.
shutterstock 1352925575 jpeg
Povestea Castelului Sturdza din Miclăușeni care a supraviețuit războaielor și comunismului
Pe colinele molcome ale Moldovei, la limita dintre județele Neamț și Iași, pe teritoriul comunei Butea, se ascunde în pădure o bijuterie arhitecturală unică: un castel neogotic ale cărui ziduri au rezistat în ciuda războaielor, invaziei sovietice, incendiilor și comunismului.
calarasi finantare pentru reabilitarea sistemului de irigatii foto anif.ro
INTERVIU Cum ar deveni eficiente și sustenabile vechile sisteme de irigații din comunism: „Pot fi combinate cu diverse tehnologii specifice”
Cu peste 20 de ani de experiență internațională practică în facilitarea dezvoltării și implementării politicilor privind resursele și serviciile de apă în țări subdezvoltate, Håkan Tropp explică pentru „Weekend Adevărul” cum pot fi eficiente sistemel de irigații existente.
Abdulrazak Gurnah foto AFP jpeg
Abdulrazak Gurnah, Premiul Nobel pentru Literatură: „Ce ironie profundă că tocmai politicienii cu părinți imigranți închid ușa țării pentru noii imigranți“
Marele scriitor Abdulrazak Gurnah, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a acordat un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul”, interviu în cadrul căruia a vorbit și despre cum a fost pentru el la început scrisul un act privat de terapie.