Şi totuşi, românilor le place Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 519 din 23-29 ianuarie 2014
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

De ce e România altfel? Iată un motiv: în timp ce, la nivel european, scade încrederea în instituţiile şi în leadership-ul Uniunii, la noi se întîmplă exact pe dos.

Un sondaj Gallup, realizat la nivel european şi ale cărui rezultate au fost publicate săptămîna trecută, arată că încrederea românilor în leadership-ul Uniunii Europene a crescut cu 7% în 2013, în comparaţie cu 2012. Circa 46% dintre români au totală încredere în leadership-ul Uniunii Europene. Să recunoaştem, aceasta îi poate face invidioşi pe guvernanţii şi liderii de partide politice de la Bucureşti. În cele mai bune cazuri, aceştia se bucură de încrederea a mai puţin de o treime dintre români, aşa cum arată sondajele realizate pe plan intern. Iarăşi un paradox românesc. Pentru că, în statele membre, încrederea în instituţiile naţionale este, în general, mai mare sau cel puţin egală cu aceea în instituţiile europene.

Un alt amănunt interesant: un grad mai mare de încredere în leadership-ul european se înregistrează în rîndul tinerilor români cu vîrste cuprinse între 15 şi 30 de ani, unde încrederea a crescut cu 10%, ajungînd pînă la 57%. Şi aceasta, în timp ce, la nivel european, tinerii sînt categoria socială cea mai crunt lovită de criză („la ei“, spre deosebire de „la noi“, pensionarii beneficiază de o plasă de siguranţă de invidiat...). Un sfert dintre tinerii europeni nu-şi găsesc de lucru, iar procentul nu este nici la noi cu mult mai scăzut. Şi totuşi, încrederea tinerilor români în Uniunea Europeană a crescut în mod remarcabil.

Cum s-ar explica această creştere a încrederii românilor în Uniunea Europeană, în sens invers cu creşterea euroscepticismului pe continent? Ar putea fi cîteva explicaţii.

Prima, de ordin general: într-o atmosferă politică internă extrem de încărcată, cu lovituri neaşteptate şi cu excese de tot felul, mesajul Europei a fost unul al corectitudinii: democraţie, domnia legii, moderaţie, respect pentru instituţii. Românii au primit din partea Europei acele mesaje pe care le-ar fi aşteptat din partea liderilor autohtoni. Pe scurt, Uniunea Europeană a fost sursa mesajelor bune pentru politica internă românească.

Apoi, pe tot parcursul anului trecut, lideri europeni – fie că vorbim despre membri ai Comisiei sau europarlamentari marcanţi – au criticat campaniile tabloidelor din Marea Britanie (şi nu numai) împotriva migraţiei. Şi au criticat, de asemenea, afirmaţiile unor lideri politici – fie ei din partidele declarat antieuropene sau din curentele tradiţionale –, care au făcut o sperietoare din tema imigraţiei. Această atitudine a liderilor europeni a contat mult, mai ales în rîndul tinerilor, de departe cei mai bucuroşi să beneficieze de libertatea de mişcare, pentru a munci şi a învăţa.

Şi mai este ceva. Reţineţi o cifră: 5,5 miliarde de euro. Aceştia sînt banii europeni intraţi în România, în anul 2013. O cifră record, de la aderarea noastră, în 2007. Desigur, privind de sus, am spune că puteam mai mult. Şi aşa este. Dar în societate, la firul ierbii, lucrurile se simt un pic altfel. Pur şi simplu, oamenii văd cu ochii lor: aici un drum asfaltat, dincolo o aducţiune de apă, aici o pensiune, acolo dezvoltarea unei mici întreprinderi şi alte şi alte obiective finantaţe din fonduri europene. Le vedem, de fapt, cu toţii, la fiecare pas, panourile se află peste tot.

Şi mai sînt plăţile directe, pe care fiecare agricultor, chiar şi unul cu activitate foarte modestă, le primeşte în fiecare an. Ei bine, pe nesimţite, Uniunea Europeană a intrat în viaţa de zi cu zi a oamenilor.

Şi acesta este, de fapt, răspunsul pe care România îl dă acelor voci din statele membre care pun sub semnul întrebarii chiar europenitatea noastră. „Primirea României în Uniunea Europeană a fost o greşeală“ – au spus-o, direct sau voalat, politicieni olandezi, germani, francezi şi din alte state membre, antieuropeni declaraţi sau chiar din partidele proeuropene. Le putem răspunde acum: sîntem europeni şi avem încredere în proiectul european. Dar creşterea încrederii românilor în leadership-ul european aduce şi cîteva importante mesaje pe plan intern.

Primul: acele Casandre care strigă toată ziua că România s-ar putea reorienta spre alte zări geopolitice – ba chiar ar fi făcut-o deja, pe nesimţite! – ar trebui să se gîndească de două ori înainte să-şi lanseze profeţiile. De fapt, Uniunea Europeană este din ce în ce mai bine privită de români şi orice altă opţiune devine falimentară în plan electoral. Aşa a fost, de fapt, dintotdeauna. Să nu fim naivi – o serie de elite politice şi economico-financiare de la noi nu au fost niciodată bucuroase să se vadă prinse în reglementările europene şi să se raporteze la valorile europene. Unii au şi spus asta cu voce tare, în perioada de dinaintea aderării. Dar orientarea politică nu s-a putut schimba, pur şi simplu fiindcă majoritatea covîrşitoare a românilor a vrut altfel.

Există un mesaj şi pentru liderii politici: derapajele lor de la normele democraţiei şi ale statului de drept, sancţionate de instituţiile europene, vor fi taxate şi de români, în cele din urmă. Pur şi simplu, gargara antieuropeană nu va mai ţine, pe măsură ce românii simpli încep să vadă cu ochii lor beneficiile aderării. Cum să le spui că „noi sîntem stăpîni la noi acasă“, cînd, de fapt, lucrurile bune vin din altă parte?

Ceva însă lipseşte din acest tablou: o adevărată contribuţie românească la construcţia europeană. Baza de susţinere în rîndul electoratului ar fi. Liderii şi ideile cam lipsesc.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

hellvig FOTO SRI
Hellvig: Prea mulți politicieni se așteaptă să primească sugestii de la servicii
Directorul Serviciului Român de Informații a precizat, în timpul unei alocuțiuni susținute la Universitatea Babes Bolyai, că politicienii s-au obișnuit să primească „indicații” din partea serviciilor.
Cathedral Plaza FOTO Facebook
Demolarea Cathedral Plaza, suspendată de Tribunalul București. Plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva lui Nicușor Dan
Decizia emisă de primarul Capitalei privind demolarea controversatei Cathedral Plaza a fost suspendată de Tribunalul București. Proprietarul clădirii a făcut plângere penală împotriva lui Nicușor Dan.
donald trump shutterstock 1427778506 jpeg
Opt dezvăluiri explozive dintr-o nouă carte despre Donald Trump
Fostul președinte american Donald Trump aproape și-a concediat fiica și arunca în mod obișnuit documente în toaletă, arată o nouă carte despre fostul președinte american, potrivit BBC.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.