Şi totuşi, românilor le place Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 519 din 23-29 ianuarie 2014
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

De ce e România altfel? Iată un motiv: în timp ce, la nivel european, scade încrederea în instituţiile şi în leadership-ul Uniunii, la noi se întîmplă exact pe dos.

Un sondaj Gallup, realizat la nivel european şi ale cărui rezultate au fost publicate săptămîna trecută, arată că încrederea românilor în leadership-ul Uniunii Europene a crescut cu 7% în 2013, în comparaţie cu 2012. Circa 46% dintre români au totală încredere în leadership-ul Uniunii Europene. Să recunoaştem, aceasta îi poate face invidioşi pe guvernanţii şi liderii de partide politice de la Bucureşti. În cele mai bune cazuri, aceştia se bucură de încrederea a mai puţin de o treime dintre români, aşa cum arată sondajele realizate pe plan intern. Iarăşi un paradox românesc. Pentru că, în statele membre, încrederea în instituţiile naţionale este, în general, mai mare sau cel puţin egală cu aceea în instituţiile europene.

Un alt amănunt interesant: un grad mai mare de încredere în leadership-ul european se înregistrează în rîndul tinerilor români cu vîrste cuprinse între 15 şi 30 de ani, unde încrederea a crescut cu 10%, ajungînd pînă la 57%. Şi aceasta, în timp ce, la nivel european, tinerii sînt categoria socială cea mai crunt lovită de criză („la ei“, spre deosebire de „la noi“, pensionarii beneficiază de o plasă de siguranţă de invidiat...). Un sfert dintre tinerii europeni nu-şi găsesc de lucru, iar procentul nu este nici la noi cu mult mai scăzut. Şi totuşi, încrederea tinerilor români în Uniunea Europeană a crescut în mod remarcabil.

Cum s-ar explica această creştere a încrederii românilor în Uniunea Europeană, în sens invers cu creşterea euroscepticismului pe continent? Ar putea fi cîteva explicaţii.

Prima, de ordin general: într-o atmosferă politică internă extrem de încărcată, cu lovituri neaşteptate şi cu excese de tot felul, mesajul Europei a fost unul al corectitudinii: democraţie, domnia legii, moderaţie, respect pentru instituţii. Românii au primit din partea Europei acele mesaje pe care le-ar fi aşteptat din partea liderilor autohtoni. Pe scurt, Uniunea Europeană a fost sursa mesajelor bune pentru politica internă românească.

Apoi, pe tot parcursul anului trecut, lideri europeni – fie că vorbim despre membri ai Comisiei sau europarlamentari marcanţi – au criticat campaniile tabloidelor din Marea Britanie (şi nu numai) împotriva migraţiei. Şi au criticat, de asemenea, afirmaţiile unor lideri politici – fie ei din partidele declarat antieuropene sau din curentele tradiţionale –, care au făcut o sperietoare din tema imigraţiei. Această atitudine a liderilor europeni a contat mult, mai ales în rîndul tinerilor, de departe cei mai bucuroşi să beneficieze de libertatea de mişcare, pentru a munci şi a învăţa.

Şi mai este ceva. Reţineţi o cifră: 5,5 miliarde de euro. Aceştia sînt banii europeni intraţi în România, în anul 2013. O cifră record, de la aderarea noastră, în 2007. Desigur, privind de sus, am spune că puteam mai mult. Şi aşa este. Dar în societate, la firul ierbii, lucrurile se simt un pic altfel. Pur şi simplu, oamenii văd cu ochii lor: aici un drum asfaltat, dincolo o aducţiune de apă, aici o pensiune, acolo dezvoltarea unei mici întreprinderi şi alte şi alte obiective finantaţe din fonduri europene. Le vedem, de fapt, cu toţii, la fiecare pas, panourile se află peste tot.

Şi mai sînt plăţile directe, pe care fiecare agricultor, chiar şi unul cu activitate foarte modestă, le primeşte în fiecare an. Ei bine, pe nesimţite, Uniunea Europeană a intrat în viaţa de zi cu zi a oamenilor.

Şi acesta este, de fapt, răspunsul pe care România îl dă acelor voci din statele membre care pun sub semnul întrebarii chiar europenitatea noastră. „Primirea României în Uniunea Europeană a fost o greşeală“ – au spus-o, direct sau voalat, politicieni olandezi, germani, francezi şi din alte state membre, antieuropeni declaraţi sau chiar din partidele proeuropene. Le putem răspunde acum: sîntem europeni şi avem încredere în proiectul european. Dar creşterea încrederii românilor în leadership-ul european aduce şi cîteva importante mesaje pe plan intern.

Primul: acele Casandre care strigă toată ziua că România s-ar putea reorienta spre alte zări geopolitice – ba chiar ar fi făcut-o deja, pe nesimţite! – ar trebui să se gîndească de două ori înainte să-şi lanseze profeţiile. De fapt, Uniunea Europeană este din ce în ce mai bine privită de români şi orice altă opţiune devine falimentară în plan electoral. Aşa a fost, de fapt, dintotdeauna. Să nu fim naivi – o serie de elite politice şi economico-financiare de la noi nu au fost niciodată bucuroase să se vadă prinse în reglementările europene şi să se raporteze la valorile europene. Unii au şi spus asta cu voce tare, în perioada de dinaintea aderării. Dar orientarea politică nu s-a putut schimba, pur şi simplu fiindcă majoritatea covîrşitoare a românilor a vrut altfel.

Există un mesaj şi pentru liderii politici: derapajele lor de la normele democraţiei şi ale statului de drept, sancţionate de instituţiile europene, vor fi taxate şi de români, în cele din urmă. Pur şi simplu, gargara antieuropeană nu va mai ţine, pe măsură ce românii simpli încep să vadă cu ochii lor beneficiile aderării. Cum să le spui că „noi sîntem stăpîni la noi acasă“, cînd, de fapt, lucrurile bune vin din altă parte?

Ceva însă lipseşte din acest tablou: o adevărată contribuţie românească la construcţia europeană. Baza de susţinere în rîndul electoratului ar fi. Liderii şi ideile cam lipsesc.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Coșmarul prin care a trecut un culturist: a pierdut zeci de kilograme în 35 de zile. „Corpul meu a început să se mănânce singur”
Culturistul canadian Jared Maynard a slăbit enorm în cinci săptămâni și și-a pierdut capacitatea de a vorbi din cauza unei boli rare și terifiante de care a reușit, într-un final, să scăpe, deși medicii îi dădeau șansele minime de supraviețuire, potrivit The US Sun.
image
„Cel mai rău lucru din istoria umanității!” Internauții se revoltă din cauza măsurilor de mediu luate de producătorii de băuturi răcoritoare
Fie că este vorba de Coca-Cola sau de suc de portocale, dacă ați cumpărat recent o băutură îmbuteliată, probabil ați observat o schimbare subtilă, dar exasperantă, scrie Daily Mail Online, care relatează ce cred internauții, producătorii și experții în reciclare despre această măsură.
image
Cafeaua Marghilomana, relansată la conacul marelui politician Alexandru Marghiloman. Cum se prepara celebra licoare interbelică VIDEO
Cafeaua Marghilomana, băutura aristocraților de odinioară, a fost relansată. Va putea fi savurată odată cu introducerea în circuitul turistic a clădirilor recent reabilitate de pe domeniul din Buzău care i-a aparținut marelui politician Alexandru Marghiloman.

HIstoria.ro

image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.