Și totuși rezistă

Publicat în Dilema Veche nr. 977 din 29 decembrie 2022 – 11 ianuarie 2023
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Gideon Rachman observă, într-un editorial din Financial Times, că 2022 n-a fost un an foarte fericit pentru o serie întreagă de lideri autoritari și adepți ai stilului „mînă de fier”. Vladimir Putin s-a împiedicat în Ucraina, Xi Jinping s-a văzut confruntat cu cele mai mari proteste de pe teritoriul Chinei continentale din 1990 încoace, teocrația lui Ali Khamenei se clatină sub presiune populară. În Americi, Donald Trump tocmai a contribuit semnificativ la cea de-a treia înfrîngere electorală la rînd pentru republicani, iar clona sa braziliană, Jair Bolsonaro, a pierdut alegerile apoi a încercat fără succes să oprească instalarea noului președinte cu ajutorul unor mișcări de stradă.

Observînd totuși că personalități ca Mohammed bin Salman al Arabiei Saudite, Viktor Orbán în Ungaria sau Manuel López Obrador din Mexic nu numai că și-au păstrat puterea, dar pe alocuri și-au și consolidat-o, Rachman își permite să spere prudent că ce a fost mai rău rămîne în urmă, iar mirajul autoritarismului va intra în regres.

Toți cei amintiți mai sus au încercat sub diverse forme să testeze rezistența actualului aranjament politic internațional. Mizînd fie pe puterea militară, fie pe cea dată de resursele naturale sau pur și simplu, cum e cazul Chinei, pe dimensiunile unei economii imposibil de ignorat, fiecare dintre ei a încercat să își impună voința și agenda în fața unui Occident pe care l-au bănuit slăbit și indecis. În toate cazurile, inamicul a fost democrația liberală. Asemeni lui Marx evaluînd capitalismul, dictatorul pariază că liberalismul conține semințele autodistrugerii. 

Ajunge să aruncați o privire pe comunicarea publică a ambasadei Rusiei la București ca să vă convingeți de asta. Canalul de Telegram întreținut de martorii lui Putin e plin de articole obscure de prin Malaezia sau Emiratele Unite care explică doct cum Occidentul se va prăbuși în frig și întuneric pentru că nu acceptă viziunea rusească asupra lumii. 

Viziunea rusească asupra lumii s-a împotmolit în rezistența ucraineană și se zbate acum între ridicol și perspectiva unui tribunal pentru crime de război, însă nimeni n-ar trebui să facă greșeala să le subestimeze rușilor capacitatea de a exploata resentimente, frustrări și ratări occidentale. Cîteva discuții pe care le-am avut vara aceasta cu ziariști și activiști din Africa și Orientul Mijlociu m-au convins că mai important decît dreptatea sau adevărul occidentale e contextul. E foarte greu să argumentezi în favoarea Franței cîtă vreme Guvernul de la Paris se comportă în continuare ca o putere colonială nu foarte inteligentă. Asta într-o discuție cu un ivorian. La fel, atunci cînd subiectul „America” va apărea într-o conversație cu un iordanian sau un palestinian. Și subiectul, inevitabil, își va face loc. 

Și nu e vorba numai despre ruși. Puteți să înlocuiți mutra neplăcută a lui Putin cu cea a oricărui alt dictator și veți observa în astfel de conversații că preocuparea pentru instaurarea, prezervarea sau avansul democrației liberale nu e chiar prioritară. Și e firesc pe undeva. Sute de milioane de oameni trăiesc cu teama că mîine nu vor avea ce mînca, cu frustrarea că nu sînt stăpîni pe destinele țărilor lor și fără garanția unui viitor măcar marginal mai bun. E o naivitate să credem că liberalismul poate triumfa într-o bulă occidentală bine izolată. Nu există nici o fortăreață. Problemele din afara Occidentului vor radia pînă în capitalele europene și nord-americane. 

Știm asta pentru că vedem valurile de emigranți care își riscă viețile pentru a trece de partea asta a graniței. Și știm asta și pentru că îl vedem pe Vikor Orbán vampirizînd cu succes o temă pentru care adversarii săi liberali nu știu, nu vor sau nu pot să furnizeze răspunsuri viguroase. Ne interesează lucrurile astea? Ar trebui. Ratarea aderării la Schengen a fost justificată de Karl Nehammer, cancelarul Austriei, folosind fix tema migranților. Sigur, aici trebuie amintită și incompetența arogantă a administrației Iohannis, dar despre asta am scris săptămînile trecute. 

Ar trebui să ne intereseze și pentru că liberalismul românesc, atît cît e, suferă sub greutatea unei coaliții care a instalat un general pe post de premier și care s-a remarcat prin tot felul de derapaje autoritariste. Ministrul Bode amenințînd printre dinți un lider al Opoziției de la tribuna Parlamentului sau lansarea pe piață a unor proiecte de legi ale siguranței naționale care par scrise de un intern ambițios și cu mult timp liber, transferat anul trecut de la FSB, sînt două astfel de exemple. Profitînd de criza economică și prevalîndu-se într-un mod care jignește inteligența de războiul din Ucraina, coaliția PSD-PNL sapă voios la temelia democrației locale. Sigur, asta întîmpină rezistență, însă adevărul e că sîntem fragili. Și, probabil, ar trebui să fim recunoscători pentru lipsa de charismă a liderilor noștri politici. Dublată de farmec, aroganța combinației Klaus, Nicu și Marcel ne-ar fi dus probabil direct în Belarus. 

Așa cum sugera Gideon Rachman, sînt perspective pentru vremuri mai bune. Dar adăugați problemelor pe care le ducem cu noi în 2023 toate cele nerezolvate anul asta. Mai bine? Poate. Greu? Cu siguranță.

Rezistăm.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Ger de crapă pietrele în România: temperaturile de coșmar care se anunță. Cât ține episodul de vreme rea
Vremea rea pune stăpânire pe aproape toate regiunile. Va continua să ningă la munte, iar temperaturile vor scădea accentuat. Gerul ne va chinui toată săptămâna viitoare.
image
Închisoare pe viață pentru un român care a ucis o femeie pentru a-i lua averea. Cum s-a filmat în casa victimei
Mohammed El-Abboud, cetățean român în vârstă de 28 de ani, și Kusai Al-Jundi, cetățean sirian, în vârstă de 25 de ani, au păcălit-o pe Louise Kam, să semneze documente de împuternicire care, credeau ei, le-ar fi permis să controleze averea de milioane de euro a acesteia.
image
„Mirciulică“, filmul cu Mircea Bravo, locul 1 pe Netflix. Cât profit a făcut în cinema. „A trebuit să folosim înjurături“ VIDEO
La doar o zi de la lansarea pe platforma de streaming, comedia este deja preferata telespectatorilor din România.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.
image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești / VIDEO
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești