Şi totuşi, imaginea României

Publicat în Dilema Veche nr. 477 din 4-10 aprilie 2013
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

„...Dar tu cum de eşti blondă?“ Iată o întrebare-şoc, pe care o colegă jurnalistă mi-a spus că a primit-o la un seminar din Europa de Vest. Cu alte cuvinte, o femeie venită din România ar trebui să fie închisă la ten şi, eventual, să poarte fuste largi şi înflorate.

Cînd cineva lansează o asemenea întrebare şi generează momente jenante, cel mai bine este, bineînţeles, să zîmbeşti şi să-i laşi puţinătatea mintală să se odihnească în pace.

Dar ce ne facem atunci cînd generalizările ne afectează pe toţi? Un tabloid britanic punea problema în felul următor: dacă te afli în aglomeratul metrou londonez şi ai auzit româneşte, poate fi deja prea tîrziu – ai mari şanse să iei TBC rezistent la medicamente.

Un tabloid e „doar“ un tabloid, se poate spune. Cine ar crede un tabloid? Da, dar tabloidele sînt cele mai citite publicaţii din Insulă, iar ziarele britanice de acest tip sînt, totuşi, departe de a prezenta doar subiecte frivole, dramolete de mahalagii mutaţi în centru şi fetişcane îmbrăcate sumar, ca la noi.

De fapt, tabloidele sînt cele care orientează discursul politic al elitelor britanice, măcar în subiectul imigraţiei. Cînd premierul David Cameron şi-a prezentat programul antiimigraţie, într-un tabloid a făcut-o!

În Germania, dimpotrivă, presa serioasă a fost cea care a reluat raportul influentei Asociaţii a Oraşelor, potrivit căruia valul „imigranţilor săraci“ din România şi Bulgaria, de după 2014, ar putea da peste cap politicile municipale. Ca şi cum „imigranţii săraci“, care se aşteaptă să ia cu asalt sistemele de ocrotiri sociale germane, ar aştepta liberalizarea dreptului la muncă şi nu au profitat, deja, de dreptul la liberă circulaţie, în vigoare de 11 ani!

Campania de presă, departe de a lovi doar guvernarea, are un efect devastator pentru noi toţi. De pildă, pentru companiile mici şi medii ale acelor români care se zbat să reuşească în capitalism, şi care pot fi privite cu suspiciune de către posibilii parteneri din Vest, doar fiindcă acestea vin din România. Pentru tinerii calificaţi, a căror origine poate fi un handicap la interviurile de angajare. Pentru produsele româneşti, care au şanse mai mari de a fi date la o parte de pe rafturi de către cumpărătorii europeni – sîntem doar vinovaţii de serviciu, aşa cum au arătat recentele scandaluri alimentare.

„Imaginea României“ a încetat să mai fie doar o chestiune de luptă politică. Nu mai ţine nici măcar de patriotism. Ţine, pur şi simplu, de pragmatism.

Bineînţeles, autostrăzile, programele de reducere a sărăciei sau de integrare a romilor, o rată măcar decentă a absorbţiei fondurilor – acestea ar face mai mult pentru „imaginea României“ decît o mie de articole laudative, publicate, eventual contra cost, în presa din Germania sau Marea Britanie.

Dar există un teren pe care putem juca: cel al diferenţei dintre percepţii şi realităţi. Simpla cunoaştere a României, aşa cum este ea, de către mediile din Europa şi din lume, va fi în avantajul nostru.

Este adevărat, ne confruntăm cu probleme de tot felul. Dar chiar şi aşa, Europa este la ea acasă în România, măcar din punct de vedere cultural. Dar şi economic – principalele fluxuri de comerţ şi investiţionale sînt spre şi dinspre Vest. Pentru noi, este o realitate banală. Pentru ei, s-ar putea să fie o revelaţie.

Cu toată campania bine motivată politic, prin care este acuzată o pretinsă schimbare de orientare strategică, înspre Răsărit, românii sînt, de fapt, mai prooccidentali decît alte naţiuni din regiune. Ei continuă să se uite cu îndîrjire spre Paris, Berlin, Roma sau Bruxelles, iar problema este că, dimpotrivă, acordă Estului mai puţină atenţie decît ar dicta-o tocmai interesele pragmatice, de ordin economic. Pur şi simplu, o politică de influenţă moscovită nu ar avea nici o şansă în România, iar asta ni se întîmplă nu de azi, de ieri, ci de două secole, cel puţin.

Există sărăcie. Multă. Dar milioane de oameni din această ţară luptă zilnic pentru un trai mai bun, mulţi dintre ei muncesc de dimineaţa pînă seara pentru a-şi întreţine copiii plecaţi la studii în Europa de Vest – şi sînt spre suta de mii!

Da, palatele cu turnuleţe, ridicate din cerşit şi furat în marile oraşe europene – sînt o realitate. O realitate, însă, surclasată de casele decente, clădite din munca grea în afara ţării.

Am merita o elită politică de mai bună calitate – şi este problema noastră că nu o alegem, şi că, de pildă, singurul proiect politic nou şi de succes al ultimilor ani a fost cel al lui Dan Diaconescu. Dar nimeni nu poate nega că sîntem, totuşi, o democraţie. Că, în pofida unei lupte politice, desfăşurate adesea la limita standardelor democratice, nimeni nu s-a atins de drepturile şi de libertăţile noastre. Este adevărat, calitatea unei mari părţi a industriei media lasă de dorit, dar dezbaterea publică este vie şi în nici un caz confiscată de către putere.

Reporterii străini ar descoperi, la faţa locului, o Românie măcar un pic mai bună decît aceea ieşită din consolele jurnaliştilor de birou. Totul este să-i invităm să vină aici şi să vadă ce e de văzut – şi bine, şi rău.

A încercat să o facă şi premierul Ponta, oaspete în celebrul program Hard Talk de la BBC, dar a făcut-o stîngaci, defensiv. Însă chiar şi perfect să fi fost, tot nu ar fi obţinut mare lucru – pur şi simplu, ca oficial al statului, nu are cum să fie credibil în acest moment.

Un program bine structurat pentru atragerea jurnaliştilor străini în România – şi, bineînţeles, cu finanţarea necesară – poate fi pus la punct doar de sectorul privat. Merită? Merită. Pentru că – aşa cum spuneam – „imaginea României“ nu e teren de bătălie politică şi a încetat să mai ţină chiar de patrotism. A devenit, pur şi simplu, o chestiune de pragmatism. Iar un astfel de program nu ar fi o sponsorizare, ci de-a dreptul o investiţie.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.