Şi totuşi, Europa mai are o şansă

Publicat în Dilema Veche nr. 537 din 29 mai - 4 iunie 2014
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

Toată lumea a vorbit în ultimele zile despre ascensiunea antieuropenilor. Absolut normal, dacă privim rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European. Dar semnalele din Europa sînt amestecate. Nu este vorba doar despre extremişti.

Un altfel de mesaj vine din Est. Ucraina s-a exprimat clar, opţiunea ei proeuropeană este acum evidentă. S-a votat şi în Republica Moldova! Deţinătorii cetăţeniei române s-au înghesuit la cabinele de vot – din nou, un mesaj răspicat pro-Europa. Chiar şi în România, oricîte discuţii în contradictoriu s-ar putea purta în urma alegerilor de duminică, măcar atîta lucru e de acceptat de către toată lumea: partidele antisistem, PRM şi PPDD, nu au intrat în Parlamentul European. Nu este tocmai o întîmplare: un sondaj Gallup, realizat la nivel european şi ale cărui rezultate au fost publicate la începutul acestui an, arată că încrederea românilor în leadership-ul Uniunii Europene crescuse cu 7% în 2013, în comparaţie cu 2012. Circa 46% dintre români îşi declarau totala încredere în leadership-ul Uniunii Europene. Un nivel cu mult peste cel înregistrat de leadership-ul autohton.

Cînd s-au anunţat primele rezultate din România, mă aflam la Berlin, într-un grup de jurnalişti din mai multe state europene, la invitaţia Cancelariei Federale. Evident, discuţia în grup era despre eurosceptici şi despre partidele antisistem. Cu toţii m-au privit ca pe o arătare de pe o altă planetă atunci cînd le-am spus că în ţara mea, tocmai partidele antisistem au ratat intrarea în Parlamentul European. Iarăşi nu am fost în pas cu Occidentul – de data aceasta, în sensul bun.

Să mergem mai departe, în Polonia. Este adevărat că şocul alegerilor de duminică a fost rezultatul de peste 7% obţinut de formaţiunea antieuropeană „Noua Dreaptă“. Totuşi, Platforma Civică, partidul premierului Donald Tusk, sub a cărui guvernare Polonia şi-a cîştigat un loc de frunte în interiorul Uniunii Europene, a obţinut aproape 33 de procente şi a menţinut un avans minim faţă de Partidul Justiţie şi Dezvoltare, conservator, aflat în opoziţie.

Să privim şi spre Italia – Italia comedianului Beppe Grillo, a cărui Mişcare Cinci Stele a depăşit pragul de 20%. Doar că Partidul Democrat, de centru-stînga, al premierului Matteo Renzi, a cîştigat detaşat scrutinul, cu aproape 41 de procente.

Ascensiunea partidelor antieuropene este, desigur, o realitate. Dar tot atît de adevărat este că grupul antieuropean (de va fi să se formeze) va conta, în cel mai bun caz, pe circa 20% din voturi. Ce vor putea face aceste partide, la Bruxelles şi Strasbourg? Nimic – o spun foarte relaxaţi experţii germani cu care am discutat la Berlin. Nu vor putea bloca procesul de decizie. În cel mai nefericit caz, îl vor putea întîrzia, asta în eventualitatea în care vor avea raportori pentru diferite dosare. Majoritatea va avea însă grijă să nu le distribuie rapoarte importante. Şi mai e ceva, spun aceleaşi surse: aceşti antieuropeni sînt leneşi. Nu prea se implică în comitete, au cele mai puţine rapoarte, vorbesc mult cu presa, dar lucrează puţin în Parlamentul European.

Antieuropenii au 20% din Parlament, dar sînt inexistenţi în cadrul Comisiei, la fel în Consiliul European, unde doar premierul britanic David Cameron şi premierul ungar Viktor Orbán pot pune probleme. Imaginaţi-vă însă un conclav, la Bruxelles, într-un moment de criză majoră în Europa, cu Marine Le Pen, Beppe Grillo, Geert Wilders (apropos, cu rezultate sub aşteptări în Olanda), cu Vona Gabor, preşedintele Jobbik. Este, desigur, doar un scenariu...

În realitate, situaţia se află deocamdată tot în mîinile liderilor şi formaţiunilor de centru. Cu o condiţie: să fie capabili să dea Europei un proiect. Eşecul Uniunii Europene, dacă va fi să fie, nu va fi din cauza partidelor „anti“, ci din cauza celor „pro“.

Situaţia de acum se aseamănă, într-un anumit fel şi respectînd proporţiile, cu cea a Germaniei din perioada premergătoare preluării puterii de către Adolf Hitler: o adunare legislativă fragmentată şi o grupare antisistem încă minoritară, dar extrem de motivată. Tocmai lipsa de proiect şi compromisurile majorităţii au dus atunci la deznodămîntul ştiut de toată lumea.

Vor merge liderii europeni de acum tot pe mîna compromisului? Vor schimba regulile jocului pentru a le da anumite motive de satisfacţie antieuropenilor, cu gîndul că aceştia se vor linişti şi se vor face băieţi buni? Se va forţa schimbarea regulilor jocului în Uniunea Europeană pentru a-i transforma, de exemplu, pe estici în cetăţeni de categoria a doua, aşa cum de altfel îi şi văd antieuropenii din Occident?

Un mesaj hotărît şi în sensul bun a venit în timpul discuţiei purtate la Berlin cu Gunther Krichbaum (CDU), preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag. „Nu e nici o şansă ca regulile să fie schimbate. Avem tratate şi ele ar trebui renegociate. Toate tratatele sînt rezultatele unor compromisuri obţinute în ani de negocieri. Tratatul Lisabona, de exemplu, a venit după zece ani de discuţii. Va mai fi nevoie de încă zece ani de acum înainte pentru eventuale alte negocieri. Dar, între timp, Uniunea Europeană trebuie guvernată. Iar provocările le cunoaştem cu toţii“, a spus parlamentarul german.

Uniunea Europeană trebuie să livreze în următorii ani locuri de muncă, o politică energetică şi una industrială, un viitor pentru vecinătatea estică. Altfel, drumul către fragmentarea Europei şi către conflict va fi deschis.

Cu două zile înainte de alegeri, la Berlin, am asistat la o acţiune electorală a formaţiunii conservatoare şi eurosceptice Alternative für Deutschland (Alternativa pentru Germania), care avea să obţină 7 procente. Liderii partidului, în frunte cu preşedintele său, Bernd Lucke, profesor de economie la Universitatea din Hamburg, au străbătut bulevardele capitalei germane într-o coloană de maşini, cu tot arsenalul electoral. Cel puţin trei dintre ele erau Dacia Logan. Cînd Alternativa pentru Germania, care vrea revenirea la marcă şi întărirea protecţionismului naţional, conduce maşini made in Romania, atunci înseamnă că, pragmatic vorbind, Europa mai are, totuşi, o şansă.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Județ sub teroarea urșilor și a șerpilor. Localnicii dintr-un municipiu se tem de trei zile să iasă din case VIDEO
Urșii au dat iama în mai multe zone locuite din Vâlcea. În reședința de județ, într-un cartier al orașului, fiarele au ajuns să se plimbe pe străzi, iar o familie s-a trezit cu un șarpe în casă.
image
De ce a „înghețat” la nivel ridicat prețul legumelor românești. Explicațiile unui fenomen neobișnuit
Legumele românești se vând la fel de scump ca la începutul sezonului, iar obișnuita pantă descendentă nu se face simțită ca în alți ani. De peste două săptămâni, prețurile la tarabe au înghețat, la propriu
image
Teoriile conspiraționiste și reticența la vaccin anulează un secol de cercetare medicală. Ce boli grave revin în forță
Medicii trag un semnal de alarmă și dau de înțeles că din cauza reticenței la vaccinare riscăm să anulăm aproape un secol de cercetare medicală. Boli care erau ținute în frâu, unele aproape eradicate, se întorc amenințător, făcând victime, tocmai fiindcă găsesc teren propice.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.