Şi totuşi, de ce liderii europeni nu-şi ascultă cetăţenii?

Publicat în Dilema Veche nr. 630 din 17-23 martie 2016
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

Pentru prima dată de la cel de‑al Doilea Război Mondial, „construcția europeană“ – termenul prin care, în general, definim procesul de apropiere și de coordonare între democrațiile de pe continent – face pași înapoi. Este adevărat, această construcție nu a mers înainte cu viteză constantă în ultimii 60-70 de ani. Șantierul a cunoscut perioade de muncă asiduă, dar și de stagnare. Au fost și vremuri tulburi, precum cele ale „eurosclerozei“ din anii 1970, cînd Europa a suferit din plin în urma primului șoc petrolier, sau cele de după referendumurile eșuate din Franța și Olanda, în privința proiectului Constituției Europene, din primăvara anului 2005.

De fiecare dată însă, statele sau, mai precis, liderii acestora au găsit căi de ieșire și de continuare a construcției. Piața unică s-a consolidat, libertățile cetățenilor și‑au găsit noi forme de garantare și dezvoltare. Construcției i s-au adăugat mereu mai multe sau mai puține cărămizi, după cum au fost vremurile. În tot acest timp, cu toate crizele de pe parcurs, construcția europeană nu doar că s-a consolidat, ci s-a și extins către democrațiile din vecinătate. Uniunea Europeană nu doar că a evitat războaiele și a oferit europenilor cea mai îndelungată perioadă de pace din istoria continentului, dar a devenit cel mai mare spațiu al libertății și, pînă la urmă, cel mai bun loc de trăit din lume.

Ceva îngrijorător se întîmplă însă, de o bucată de vreme, mai precis de cînd construcția europeană pare că a intrat într-un proces de demolare. A fost, mai întîi, acordul cu Marea Britanie. Un acord menit, desigur, să evite ceea ce este mai rău, dar cu ce preț? Pentru prima dată în istoria ei, Uniunea Europeană dă înapoi pe tărîmul libertăților oferite cetățenilor ei – și aceasta pentru simplul motiv că unii sînt mai săraci decît ceilalți. Iar prevederile acordului nu vor viza doar Marea Britanie. Mai multe state membre se grăbesc să le aplice. Cu alte cuvinte, de-abia așteaptă să se bucure de posibilitatea de a limita libertățile. Ce se va întîmpla mîine, cu ocazia unui alt posibil acord care să evite un nou „exit“? Nimeni nu știe.

Uniunea Europeană a dat înapoi și înspre exterior. În cazul acordului cu Turcia, mai exact. Cînd, pentru prima dată în istoria sa, Uniunea și-a pus în paranteză propriile valori, în relația cu un vecin care, culmea, pretinde chiar să adere la club!

Am văzut cum 28 de lideri ai de­mo­cra­țiilor s-au lăsat umiliți, închizînd ochii la încălcarea de către guvernul de la Ankara a drepturilor democratice elementare, cum ar fi cel la liberă exprimare. Și, pentru ca umilința să fie deplină și sfidarea așijderea, guvernanții turci și-au permis să închidă gura principalului ziar de opoziție, cu doar două zile înainte de a da ochii cu europenii. De ce? Pentru a le arăta europenilor că pot. O asemenea bătaie de joc la adresa valorilor europene ale libertății și democrației nu s-a mai pomenit! Cine poate garanta acum că un guvern precum cel de la Ankara, care calcă în picioare valori ale democrației, își va ține cuvîntul dat tocmai democrațiilor de care deja a demonstrat că nu-i pasă?

Veți spune că aceste acorduri sînt expresii ale unui Realpolitik în vremuri de criză. Dar dați-mi voie să mă îndoiesc, pentru că nimic durabil nu se poate construi plecînd de la negarea propriilor valori. Și mă mai îndoiesc că răspunsurile la crizele de azi se găsesc în revenirea la o Europă de Ev Mediu, o Europă a zidurilor menite să apere privilegii.

Vorbim despre „triumful“ partidelor ex­tre­miste și antieuropene atunci cînd a­ces­tea, speculînd cu nesimțire fricile și stimulînd cele mai josnice porniri omenești, reușesc să obțină 10, 15 sau 20% din voturi. Și vedem cum aceste partide, fără a fi la putere, obțin tot mai adesea satisfacție din partea unor lideri europeni slabi și fricoși. Nu vorbim însă despre partea cealaltă, despre imensa majoritate a cetățenilor Uniunii, despre cei care ies mai rar în stradă, care nu apar aproape deloc în știri și sînt mai puțin gălăgioși pe rețelele de socializare.

Aproape că am uitat de mai bine de trei sferturi dintre europeni care, așa cum se demonstrează la fiecare consultare electorală, resping extremismul, susțin democrația și valorile europene și își doresc continuarea acestei construcții. De ce liderii evită să vorbească în numele lor? Cine i-a mandatat cu adevărat pe ei să abandoneze valorile și să limiteze libertățile?

Este cazul să primim răspunsuri clare la aceste întrebări, să cerem să fim ascultați și să repornim șantierul european, adăugînd mai întîi cărămizile date jos în ultima perioadă.

Ovidiu Nahoi este realizator de programe la RFI România și TVR.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.