Şi totuşi, de bine despre România
Am avut recent ocazia de a-l intervieva, pentru RFI România, pe unul dintre autorii mei preferaţi în materie de „călătorii geopolitice“ – Robert Kaplan, autor a numeroase cărți de politică internațională, bazate pe propriile călătorii în diferite părți ale lumii. El a lansat recent un volum consacrat României: În umbra Europei. Două Războaie Reci şi trei decenii de călătorie prin România şi dincolo de ea (Editura Humanitas). Cartea adună impresiile din numeroasele călătorii pe care autorul le-a făcut în România, încă din anii ’70 ai secolului trecut.
Consilier al mai multor președinți, secretari de stat și șefi ai armatei Statelor Unite, Robert Kaplan îmbină în cărțile sale analiza geopolitică, eseul jurnalistic și impresiile de călătorie, toate alături de numeroase și extinse referiri istorice.
Cred că merită ca o parte, măcar, dintre remarcile sale din cursul interesantei discuţii purtate pentru RFI România să rămînă şi într-un text tipărit. Ele vin din partea cuiva care cunoaşte România, desigur. Dar care, vizitînd-o la diferite intervale de timp şi stînd de vorbă cu diferiţi oameni (decidenţi, intelectuali, jurnalişti etc.), poate să-şi permită luxul unei detaşări sănătoase şi al unei priviri de ansamblu. Vă propun, aşadar, cîteva citate pe care le-am selectat din acest interviu.
„România reprezintă pentru Europa de Sud-Est ceea ce Polonia reprezintă pentru Europa de Nord-Est. Numeroşi autori occidentali au scris cărţi minunate despre Polonia. Şi, comparativ, s-a scris puţin despre România.“
„România a fost cel mai întunecat colţ al Europei de Est. Am fost pentru prima dată în România în 1973, dar am făcut o vizită mai substanţială în 1981. Apoi am revenit în anii ’80. Existau diferite tipuri de comunism în regiune, dar în România era un stalinism cu unele elemente nord-coreene.“
„România se găseşte acum în cea mai bună situaţie pe care a avut-o de foarte mult timp, aş spune chiar de secole. Şi aceasta, în pofida tuturor problemelor, dar şi în pofida tuturor complexelor pe care românii le au în legătură cu guvernanţii lor. Creşterea economică este de 4%, a doua din Uniunea Europeană, a primit puţini refugiaţi pentru că nu e în Spaţiul Schengen, nu a avut o criză financiară precum a Greciei fiindcă nu e în zona euro. România a evitat multe catastrofe. Azi găsesc România în cea mai bună condiţie de cînd o vizitez eu, din anii ’70.“
„Este adevărat că oamenii au protestat în România, ei au vrut o guvernare mai bună, mai transparentă. Cred că este un lucru bun că se protestează pentru aşa ceva. Oamenii nu au protestat pentru anumite ideologii, cum se întîmplă în Franţa, în Grecia sau, mai recent, în Polonia. Nu au ieşit pentru o ideologie de stînga sau pentru una fascistă. Oamenii au protestat pentru o guvernare democratică, responsabilă. Aceasta arată un bun nivel de sănătate a electoratului, comparativ cu alte ţări din Europa. Da, oamenii se plîng, dar se plîng pentru lucruri corecte. Ei împing lucrurile în direcţia bună. Instituţiile sînt în continuare prea slabe.“
„Există o mare diferenţă între România anului 2016 şi cea pe care am vizitat‑o în 1998. În anii ’90, oraşe mari precum Bucureştiul, Braşovul sau altele făceau progrese mari, nu şi restul ţării. Cînd părăseai marile oraşe, te întorceai în timpul comunismului românesc. Aceasta s‑a schimbat fundamental. Am călătorit în multe părţi ale României în ultimii ani. Şi chiar în cele mai rurale zone am găsit drumuri noi, benzinării noi, dotări agricole noi, ferme noi. În sfîrşit, zona rurală începe să tindă spre nivelul oraşelor.“
"Dintre toate statele din regiune, România este cea mai stabilă. Polonia s-a deplasat către dreapta, Ungaria se transformă într-un nou stat autoritar sub Viktor Orbán, Serbia se află sub dominaţia reţelelor criminale. Bulgaria este un stat slab din punct de vedere instituţional şi, de asemenea, dominat de crima organizată. Moldova, după cum ştim, e la limita haosului.“
„Cred că Rusia lui Putin rămîne cea mai mare provocare geopolitică la adresa României. Şi acesta este motivul pentru care România ţine aproape de Statele Unite. Putin este agresiv şi vede Occidentul ca fiind slab. Dar România trebuie să vadă în perspectivă. Putin nu e Stalin. Angela Merkel nu e Adolf Hitler. O revenire pur şi simplu la anul 1939 nu poate exista. Dar unul dintre lucrurile cele mai îngrijorătoare pentru România este să vadă că Uniunea Europeană devine tot mai slabă. O Uniune Europeană puternică protejează România. O Uniune puternică oferă un puternic sistem al statului de drept, oferă transparenţă. România are nevoie de o Europă puternică pentru a face faţă presiunii Rusiei“.
„Nu cred că proiectul unirii cu Republica Moldova este viabil în acest moment. Unirea ar fi văzută de către Moscova ca o ameninţare directă. Rusia ar putea anexa Transnistria şi aduce mai multă armată acolo. Aceasta ar pune şi mai multă presiune pe România şi Moldova. Cred că statu quo-ul trebuie să rămînă pentru un timp.“
„Dintre personalităţile istorice româneşti cel mai mult m-a impresionat Iuliu Maniu. A fost un politician moderat şi normal în timpuri anormale. A fost împotriva naziştilor, cînd erau la putere. La fel, împotriva comuniştilor. Este un exemplu al politicii moderate, al democraţiei burgheze. Cred că a fost un mare om politic român.“
