Şi totuşi, cine sînt liberalii în politica noastră?

Publicat în Dilema Veche nr. 671 din 29 decembrie 2016
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

După alegerile din 11 decembrie, mulți comentatori au remarcat absența din prim-planul politicii românești a partidelor ultranaționaliste și antieuropene. Cu alte cuvinte, România reprezintă o excepție fericită în regiune și în Uniunea Europeană. Într-adevăr, singurul partid care nici măcar nu a fă­cut eforturi de a-și ascunde prea mult laturile sale fascistoide, PRU, a ratat la dis­tanță apreciabilă intrarea în Parlament. O altă formațiune de factură apropiată, Alianța Noastră România, a fost un eșec.

Trebuie să luăm însă lucrurile cu pre­cauția necesară și să ținem cont de nuanțe. Da, spectrul politic românesc pare mai „curat“, dacă privim chiar la democrații cu pretenții. Dar în același timp, mesajele din această campanie electorală au fost mai antieuropene ca oricînd. Mai apropiate de naționalismul păduros, cu căciulile pe frunte, al PUNR-ului din anii 1990. Sau de discursul naționalist-revendicativ, antisemit și ceușist, de tip România Mare. Nicicînd oferta politică nu a fost îndreptată atît de mult către trecut și atît de puțin către viitor.

PSD a cîștigat cu o campanie în care și-a construit un personaj-paratrăsnet al urii colective: George Soros. Și a mers! Imaginea unei Românii transformate în colonie de către „Bruxelles“, spoliate și amenințate din exterior a fost elementul central pentru PSD, care s-a erijat drept salvator.

De partea cealaltă, PNL, în criză de mesaj și chiar de identitate, nu a avut curajul de a aborda frontal problema europeană. Deși istoria sa, de partid care a militat pentru occidentalizarea României, de un secol și jumătate încoace, l-ar fi obligat la aceasta. Din frică, din necunoaștere sau poate ca urmare a unei politici dezastruoase de promovare a cadrelor, acest partid a abandonat filonul pro-occidental.

Discursul ambiguu din campania pentru alegerile parlamentare arată mai degrabă că încercarea de a-l propune pe Marian Munteanu drept candidat pentru Primăria Capitalei, înainte de campania pentru locale, nu a fost chiar o întîmplare nefericită. Azi, fruntașii liberali își sparg capetele să înțeleagă unde naiba s-au dus mai bine de un milion de voturi. Poate, o mică parte, la USR, dar restul nu se regăsesc nicăieri.

Apropo de USR. Tînăra formațiune a obținut un scor bun, bazîndu-se pe discursul pro-transparență și pro-integritate. Acestea sînt, fără doar și poate, atribute ale bunei guvernări de tip european. Dar înseamnă, în același timp, prea puțin pentru un adevărat partid politic.

USR a evitat să se pronunțe pe chestiuni fundamentale, cum ar fi rolul României în Uniunea Europeană, viitorul construcției europene, piața unică și libertățile, problema familiei, rolul României în regiune. Nu, USR nu a reprezentat jucătorul liberal și pro-occidental în această campanie sau, în cel mai bun caz, nu în măsura la care mulți s-ar fi așteptat.

De la PMP nici nu se putea aștepta prea mult, judecînd după discursul antieuropean și antijustiție, adoptat de Tra­ian Băsescu de cînd a părăsit puterea. Iar UDMR a avut nevoie de impulsul dat de euroscepticul Viktor Orbán pentru a scăpa de emoțiile accederii în Parlament.

ALDE, al cărui șef a fost numit cîndva de către fostul președinte Traian Băsescu, în derîdere, „european cu papion“, e prea legat de PSD ca să miște în front, cînd va fi vorba de discurs naționalist și antieuropean.

Cine va prelua, în cele din urmă, stindardul pro-oocidental și european în politica românească? Își va aduce aminte PNL de glorioasa sa istorie? Dar oamenii pe care i-a promovat în ultimii ani înțeleg acest drum și sînt motivați să-l urmeze? Nu sînt ei chiar aceia care au tăcut chitic, cînd cu Marian Munteanu? Ați auzit vreun murmur de revoltă în structurile profunde ale partidului?

USR, venit de curînd pe terenul politic, ar putea, teoretic, să devină partidul liberal și pro-european. Dar marea întrebare este dacă în interiorul formațiunii există cu adevărat o masă critică liberală. Sau dacă nu cumva aceasta este compusă din corporatiști care refuză înregimentarea prin refugierea în ia românească, ecologism cîmpenesc și reuniunile publice ale lui Dan Puric. Ieșirea lui Sergiu Moroianu ne îndeamnă să ne punem o asemenea întrebare.

Da, nu avem azi pe scena politică un partid fascistoid, ultranaționalist și antieuropean, finanțat eventual de la Kremlin. Avem însă un întreg spectru politic înclinat periculos spre naționalismul conservator.

În definitiv, pînă și cei din PSD au prea puține lucruri în comun cu socialiștii francezi sau social-democrații germani și mai multe cu naționalismul postcomunist al anilor 1990, reprezentat în Iugoslavia de Slobodan Miloșevici, iar în Slovacia de Vladimir Meciar. Și, în România, cu voia dumneavoastră, de Ion Iliescu.

Dacă și-ar asuma cu vigoare direcția pro-occidentală, România ar putea fi un actor de prim rang în redefinirea Uniunii Europene, cu cîștiguri importante pentru acum și pentru generațiile viitoare. Să nu ajungem însă, și la acest capitol, o mare dezamăgire! 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.
O mare invenție – contractul social jpeg
Sub zodia Balanței
Nu de puține ori, dezacordul dintre CSM și Ministerul de Justiție în legătură cu diferite proiecte legislative a determinat fie blocarea acestora, fie tensiuni mari care au tulburat aplicarea în practică a reglementărilor adoptate de Parlament.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Absenți din istorie
Dezbaterile pe subiectele mari pot fi neplăcute, dar de ele depinde sănătatea unei națiuni. Deocamdată am ales să fim absenți din istorie.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Melancolic, despre democrație
Admit că am fost provocat și de cîteva opinii autohtone, grăbite, simplificator, să constate imaginea „vetustă” a monarhiei în general. Nu pot decît să le doresc „democrație” plăcută...
Frica lui Putin jpeg
Monarhul constituțional (La moartea reginei Elisabeta a II-a)
Și atunci, să spunem că el/ea, monarhul constituțional, este simbolul părții noastre absente, a ceea ce noi nu sîntem, dar poate dorim inconștient să fim, a ceea ce credem că am fost și nu mai putem fi.
AFumurescu prel jpg
Trupurile Reginei; și nu numai
Dacă nu putem fi regi pe dinafară, să încercăm măcar să fim aristocrați pe dinlăuntru. Keep calm and carry on.
Mikhail Gorbachev visits U S  Capitol 1992 LCCN2017646196 jpg
La un (singur) pahar cu Mihail Gorbaciov
În orice caz, campania inițiată sub conducerea lui Mihail Gorbaciov a avut și rezultate pozitive, oglindite în scăderea consumului de alcool și în creșterea speranței de viață și a ratei natalității.
Iconofobie jpeg
Un personaj familiar
Făcînd bine ingratului, el își (auto)creează un sfidător ascendent moral față de acesta („îți sînt superior, pentru că am puterea de a te ridica, de a te sprijini, lucruri complet inaccesibile ție”).
„Cu bule“ jpeg
„Jupîneasă servită”, „bucătăreasă perfectă”, „funcționar cinstit”
Anunțurile de acum un secol erau mult mai generoase în enumerarea calităților necesare îndeplinirii oricărei meserii, majoritatea privind sîrguința, curățenia și seriozitatea: harnic, vrednic, destoinic, muncitor, curat, liniștit, serios, nevicios, fără vicii.
HCorches prel jpg
În nici un caz zei
Sigur, pentru asta este necesar să traversăm noi înșine acest proces și să ne dăm seama cît avem de lucrat cu noi înșine, cît mai avem de cunoscut despre noi înșine, cît de vulnerabili sîntem, în nici un caz zei.
p 7 WC jpg
Este războiul nuclear inevitabil?
Războiul din Ucraina ne-a reamintit că nu putem evita incertitudinea și riscul. Scopul de a reduce (nu de a suprima), cu timpul, rolul armelor nucleare rămîne la fel de important ca întotdeauna.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul și violența sînt nedespărțite?
Machiajul fotbalului s-a prelins în dîre groase. Bubele sînt tot acolo, bine-mersi. Schimbarea se amînă sine die în patria lui Nihil sine Deo.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Șosele
Din Norvegia, în schimb, mi-aduc aminte banda de asfalt șerpuitoare prin penumbra unor păduri de brad fără sfîrșit, pe care autocarul o parcurgea într-o liniște și cu o constanță sedative, spre un nord crepuscular, aflat parcă dincolo de limita conștienței noastre.

Adevarul.ro

volan2 png
VIDEO Poziția mâinilor pe volan. Cum este greșit, cum este corect. „Airbagul îți sparge fața cu propria mână”
Un jurnalist auto arată, într-un clip video, cum se țin mâinile corect pe volan. El explică de ce poziția „10 și 14”, pe care am învățat-o la școala de șoferi, și poziția „ora 12” nu sunt corecte.
Lizz Truss FOTO Getty Images jpg
Marea Britanie angajează 275.000 de străini. Care sunt domeniile cu deficit de forță de muncă
Premierul britanic, Liz Truss, vrea să extindă cotele de imigranţi pentru a atenua lipsa de muncitori străini, potrivit ziarelor britanice The Times şi Financial Times.
Depp și avocata lui
Johnny Depp are o relație cu avocata sa. Femeia este mai tânără cu 22 de ani
Johnny Depp are o nouă relație, chiar cu avocata lui, Joelle Rich, care l-a reprezentat pe actor în procesul împotriva publicației The Sun.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Asociațiile sovietice de „prietenie” – lucrate de contraspionaj în România comunistă
„Apolitică” și cu peste 6 milioane de membri, Asociația Română pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică (ARLUS) a fost instrumentul sovietic cel mai extins între cele destinate să sugrume democrația liberală din România.