Şi totuşi, ce vrea Turcia?

Publicat în Dilema Veche nr. 644 din 23-29 iunie 2016
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

Briza Mării Egee răcorește aerul serii, calamarii sînt perfecți, la fel berea artizanală. Terasele arterei pietonale sînt pline, clienții de toate vîrstele, bărbați și femei, discută, beau bere, raki și mai aruncă un ochi spre uriașele ecrane TV unde se transmit meciurile Campionatului European de fotbal. O seară obișnuită în Izmir, Turcia. Acest district al orașului, numit Alsancak, locul se întîlnire al tinerilor, intelectualilor și boemei artistice, îți lasă impresia că te afli oriunde în Europa mediteraneană. Dar să nu ne lăsăm amăgiți de aparențe, mă avertizează partenerul meu de discuție, Dragoș Mateescu, lector de științe politice la Universitatea Economică din Izmir. Predă aici de aproape un deceniu și jumătate și poate spune că este deja de-ai locului, cu numeroasele lui relații în lumea intelectuală și artistică de aici.

Izmir, oraș laic și republican, a fost mereu fereastra liberală a Turciei spre Europa mediteraneană și este principalul opozant față de politicile islamist-conservatoare. Pînă și băutul berii (sîntem, totuși, în plin Ramadan!) poate fi înțeles aici ca o declarație politică. Dragoș Mateescu îmi mărturisește că se teme pentru ceea ce poate urma. Turcia duce deja un război nedeclarat împotriva kurzilor din sud-est și puținele fotografii care pot răzbate de acolo pe rețelele de socializare (presa este practic în întregime controlată de Guvern) sugerează că lucrurile nu se deosebesc prea mult de ce se întîmplă în Siria. Se estimează că aproape două milioane de kurzi, cetățeni ai Turciei, au fost nevoiți să se refugieze. Ei se adaugă celor peste două milioane de sirieni (unii spun chiar trei milioane) aflați deja pe teritoriul turc. Apoi, popularitatea președintelui Erdogan este undeva în jurul limitei de 50% și proiectul său de instituire a unui regim prezidențial este în impas, în ciuda retoricii. Sprijinul politic în Parlament este greu de obținut – partidul favorabil minorităților HDP, votat în proporție de 90% în zonele kurde, nici nu vrea să audă de așa ceva. Iar alegerea căii referendumului este și ea problematică în aceste condiții.

Președintele Erdogan trebuie însă cu orice preț să supraviețuiască politic – pierderea puterii s-ar putea să-i fie fatală în plan personal, cîtă vreme nu mai controlează Justiția și avînd în vedere acuzațiile de corupție din ultimii ani. Adăugați aici nemulțumirea crescîndă din straturile republicane și liberale ale societății, dar și problemele strategice, etnice și sociale cu care se confruntă Turcia. Amestecul este într-adevăr exploziv.

Vom vedea atunci cît de aproape este Turcia de România, îmi spune Dragoș Mateescu. Dacă Turcia se va prăbuși, vom avea un număr foarte mare de refugiați, atît turci, cît și sirieni. Acești refugiați nu vor mai merge prin Macedonia, nu vor mai ține cont de trasee, vor veni cum vor putea. Și aceasta este doar una dintre provocările majore care stau în fața Turciei în acest moment. O altă problemă a Turciei este că s-a trezit, deodată, prinsă ca într-un clește de Rusia, după cum îmi explică istoricul Ozan Arslan, lector la Universitatea Economică din Izmir.

După anul 1990, spune el, Turcia a început să colaboreze îndeaproape cu Rusia și totul a fost bine cîtă vreme capacitățile militare ale celor două puteri de la Marea Neagră s-au menținut aproximativ egale. Afacerile s-au dezvoltat, comerțul a crescut, turiștii ruși au invadat Turcia. Și totul părea să meargă bine, chiar dacă, în cîteva rînduri, cele două state s-au aflat în tabere opuse în mai multe conflicte regionale, cum ar fi cele din Cecenia, Nagorno-Karabah, Georgia și, mai de curînd, Crimeea.

Totuși, după cum spune Ozan Arslan, cele două guverne au avut grijă ca aceste chestiuni să nu deranjeze afacerile. Totul s-a schimbat însă odată cu implicarea directă a Rusiei în conflictul din Siria. A urmat doborîrea avionului rusesc, în noiembrie 2015, și instalarea stării de permanantă tensiune din regiunea extinsă a Mării Negre. Pînă la urmă, se va găsi o cale, e de părere Ozan Arslan. Situația de după doborîrea avionului rusesc nu convine nimănui, toată lumea are de pierdut, spune el. Moscova și Ankara vor înțelege că trebuie să treacă peste incident și să reia afacerile. Există însă o linie roșie pentru Turcia: Kremlinul ar trebui să accepte că viitoarele aranjamente pentru guvernarea Siriei n-ar trebui să-l cuprindă pe Bashar al-Assad. Pentru Mustafa Aydin, rectorul Universității Kadir Has din Istanbul, soluția ar consta însă mai degrabă în sporirea angajamentului NATO în Marea Neagră. Doar așa ar putea fi refăcut echilibrul strategic în regiune, după ce Rusia și-a crescut capacitatea militară și a trecut la acțiuni în forță, precum anexarea Crimeei.

Cum face față acestor provocări statul turc, un stat din ce în ce mai autoritar? Pur și simplu nu face față, vine răspunsul lui Dragoș Mateescu. Pentru că, spune el, un stat autoritar, care se teme de propria populație, nu este și un stat puternic. Iar președintelui Erdogan nu i convine absolut deloc să oprească războiul împotriva kurzilor și să treacă la reformele cerute de Uniunea Europeană, care înseamnă inclusiv o justiție independentă. Cît despre societatea turcă, e greu de spus ce vrea cu adevărat. „Există statul turc, care se vrea un stat puternic. Există societatea turcă, aflată într-o adevărată prăpastie față de stat. Există zona de intelligence, care își face propriul joc. Există sud-estul Turciei, cu organizarea sa tribală. Există regimul formal AKP și, separat și peste acestea, regimul personal al lui Erdogan. Ce vrea Turcia? Ar trebui să întrebăm fiecare din aceste entități“, spune Dragoș Mateescu, în timp ce soarele a apus de-a binelea peste golful Izmirului.

Decretăm că rucola cu frunzele late, care a însoțit hamsiile prăjite, e mai ceva decît cea italiană și ne întrebăm dacă acest oraș atît de nonconformist va cîștiga pînă la urmă partida în această frămîntată Turcie.

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

cimpeanu caseta jpeg
Sorin Cîmpeanu a demisionat. Ministrul Educației a fost acuzat de plagiat
Sorin Cîmpeanu și-a anunțat demisia din funcția de ministru al Educației, la patru zile de la izbucnirea scandalului de plagiat. Fără a face referire la motivele demisiei, Cîmpeanu a publicat pe Facebook anunțul încetării mandatului său.
benzinarie foto fb lukoil romania
Autoritatea de reglementare bulgară a acuzat Lukoil Bulgaria de încălcarea concurenței pe piața combustibililor. Compania a fost auditată oficial
Comisia pentru Protecția Concurenței (CPC) din Bulgaria a lansat un control oficial împotriva Lukoil Bulgaria, pe care o suspectează că ar încălca concurența pe piața carburanților.
hackeri sri png
Hackerii care au declarat război guvernului Japoniei nu plănuiesc să atace din nou țara
Grupul Killnet a spus că nu va putea efectua atacuri până nu va găsi noi sponsori.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.