Şi totuşi, ce ne desparte de Republica Moldova?

Publicat în Dilema Veche nr. 582 din 9-15 aprilie 2015
Ecourile tragediei jpeg

Consecvent proiectului său politic anunţat la finele mandatului, fostul preşedinte Traian Băsescu a descins la Chişinău, unde a pus în mod clar problema Unirii. Este aceasta o abordare vizînd strîngerea rîndurilor în jurul unui proiect personal sau chiar o declaraţie de vizionar?

Cel puţin într-un anumit sens, fostul preşedinte are dreptate. Azi, opţiunea românească a Republicii Moldova este ceva mai consistentă decît în trecut, cu toată deteriorarea extrem de gravă a situaţiei din regiune. Sau poate tocmai de aceea – Republica Moldova înţelege foarte bine că nu poate rezista de una singură în faţa tăvălugului rusesc. Statutul de neutralitate, înscris în Constituţie, nu o protejează defel, ci o face mai vulnerabilă. Cu cît situaţia se înrăutăţeşte, cu atît opţiunea românească devine, pragmatic vorbind, mai atractivă. 

Doar că lucrurile sînt mai complicate decît am crede şi, dincolo de declaraţiile politice, se află serioase restanţe româneşti în „proiectul Basarabia“ (dacă acest proiect chiar a existat cu adevărat). Să vedem, aşadar, ce ne desparte, de fapt. 

1. Aspectul cultural şi identitar 

Oricît ar părea de ciudat, România este o prezenţă în spaţiul cultural şi mediatic din Republica Moldova cu mult sub ceea ce ar putea fi. O mare parte dintre locuitorii de dincolo de Prut îşi iau informaţiile de la posturile TV ruseşti, a căror audienţă este cu mult mai mare decît în cazul posturilor în limba română. Presa scrisă din România trece ea însăşi printr-o perioadă atît de complicată încît îi este practic imposibil să joace un rol cît de cît important dincolo de Prut, cel puţin fără un sprijin din partea statului. Dar nu există nici un proiect în acest sens. Din nou, avantaj Rusia. Cam la fel stau lucrurile şi pe piaţa cărţii. Nu este vorba aici de înfiinţarea unui „serviciu de propagandă“ românesc pentru Republica Moldova, un fel de Sputnik întors pe dos. N-ar servi la nimic. Dar poate ar fi de folos să aducem în Republica Moldova adevărata faţă a României – nu sîntem o ţară perfectă, avem destule probleme, dar măcar ni le recunoaştem şi încercăm să găsim o cale de a le rezolva. Pînă la urmă, fraţii de dincolo de Prut vor înţelege că o asemenea situaţie este de preferat unui sistem în care problemele sînt ascunse de serviciile de propagandă. 

2. Problema minorităţilor 

Un sondaj realizat în primăvara anului trecut, de o instituţie din România, Centrul Român de Studii şi Strategii, arăta că 52% din populaţia Republicii Moldova ar fi, mai mult sau mai puţin, în favoarea proiectului unionist. Să nu ne lăsăm însă amăgiţi de aceste cifre. Cercetarea a exclus Găgăuzia şi Transnistria şi tocmai aici e problema: nu există sprijin al minorităţilor pentru proiect. Din contră, ideea unionistă le provoacă mai degrabă teamă. Şi avem o mare problemă, dată fiind agresivitatea Rusiei în chestiunea minorităţilor. 

În ultimii 25 de ani, România s-a descurcat destul de bine cu o minoritate maghiară care a ales calea politică, de participare la procesul democratic. Asta a ajutat la evitarea unor necazuri din care nu ştim cum am fi ieşit. Dar dacă eventualele minorităţi de la Est vor alege calea rezistenţei, a izolării şi a respingerii autorităţii statului, şi nu calea democratică?

România nu are experienţa necesară pentru a putea trata o astfel de problemă. Un lucru e clar: am greşit atunci cînd am neglijat dialogul sincer cu minorităţile din Republica Moldova. 

3. Lipsa reformelor 

O idee periculoasă începe să le fie fluturată fraţilor noştri de peste Prut, inclusiv de către fostul preşedinte Traian Băsescu: aceea că Unirea ar putea fi calea mai scurtă de racordare la Occident, pe cînd proiectul european ar însemna calea anevoioasă şi deloc sigură.

E ca şi cum le-ai sugera că ar putea să fenteze cumva reformele necesare aderării la Uniunea Europeană, în timp ce noi i-am primi aşa cum sînt, chiar de mîine. Oare...? 

În primul rînd, progresele realizate de România în cei 15 ani care au trecut de la începerea negocierilor de aderare sînt notabile, dar încă nu atît de consolidate pentru a rezista unei doze zdravene de corupţie, arbitrar şi apucături de tip mafiot, care ar fi importată odată cu Unirea. Din acest punct de vedere, în loc să ne întărim ca stat, mai degrabă am fi traşi înapoi. 

4. Opţiunile strategice 

Să nu uităm că România are propriile angajamente faţă de partenerii ei. Un lucru e sigur: aceştia nu vor fi de acord în ruptul capului să accepte intrarea „pe sub uşă“ în Uniunea Europeană a unei entităţi care nu îndeplineşte criteriile de aderare. Uniunea Europeană de azi are un grad de integrare cu mult mai ridicat decît avea (sub forma Comunităţii Europene) la începutul anilor ’90, cînd s-a reunificat Germania. Azi, statele membre au un cuvînt greu de spus în privinţa deciziilor strategice ale unui partener.

Şi mai este problema NATO. România este membru, în timp ce în Republica Moldova, doar o minoritate susţine aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. Într-o asemenea situaţie, ameninţatul flanc estic al Alianţei ar fi întărit sau mai degrabă slăbit? 

5. Infrastructura 

Poţi administra un stat fără o infrastructură unitară? Răspunsul este, evident, nu. Standardele feroviare sînt diferite şi nu avem nici măcar o linie ferată cu ecartament european care să lege România măcar de capitala Republicii Moldova. Conexiunile energetice sînt slabe. Nici cele rutiere nu sînt grozave.

Nu avem ce face, dar aici ar trebui să ne ruşinăm privind exemplul albanezilor, care au avut ca prioritate construirea unei autostrăzi de la Priştina la Tirana. Şi iată că au răspuns provocării, iar astăzi au o minune de autostradă care traversează munţii. Noi nu am construit un metru de autostradă în Moldova noastră! Ce să mai vorbim de legarea Bucureştiului de Chişinău – sau măcar de „capitala Moldovei“, Iaşi...

Aşa că, în loc să mergem la Chişinău cu declaraţii politice, nu mai bine am oferi un proiect pragmatic? Ar fi mai multe de cîştigat, de ambele părţi ale Prutului.  

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

cum poti avea succes la interviul de angajare jpeg
Noua strategie folosită de angajați pentru a obține măriri de salariu
Tot mai mulți angajați se arată interesați de posturi pe care nu au nicio intenție să le accepte doar ca să își forțeze șefii de la actualul loc de muncă să le ofere o mărire de salariu, arată Business Insider.
Multe localități din Siberia nu au căldură FOTO SHUTTERSTOCK
Rușii din Siberia îngheață în case: „Ucraina supraviețuiește fără încălzire, iar aici, în Hakasia, viața este îngrozitor de grea”
Rușii din regiunile cele mai izolate ale Rusiei sunt lăsați să înghețe, în timp ce președintele țării Vladimir Putin cheltuiește zeci de miliarde de dolari purtând un război de cucerire în Ucraina.
iulian juncanaru, stomatolog mort FOTO Faceb jpg
Medicul Iulian Juncănaru, fost concurent la Chefi la cuțite, a murit la doar 39 de ani. Cum a fost găsit
Un stomatolog, fost concurent al sezonului 8 Chefi la cuțite, a murit la numai 39 de ani. Clinica unde el a lucrat ca stomatolog, precum și apropiații au făcut anunțul trist. Tânărul a murit subit acasă.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.