Şi? Cu cine votaţi?

Publicat în Dilema Veche nr. 728 din 1-7 februarie 2018
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Calm, cu oarecare doză de sarcasm, liderul UDMR, Kelemen Hunor, anunță cu cîteva ore înainte de votul pentru cabinetul Dăncilă că mai dă o șansă coaliției de guvernare. Celor care mai au încă răbdare să urmărească atent festivalul de cabotinism din politica românească nu le scapă trimiterea către „șansa“ oferită aceleiași coaliții de către președintele Klaus Iohannis.

În aceeași notă, președintele asociației cultural-politice a maghiarilor mai spune cîteva lucruri. Primul și cel mai important este că Opoziția n-a considerat necesar să încerce serios să ofere o variantă credibilă de coaliție sau premier. S au mulțumit cu niște discuții formale cu cîteva ore înaintea votului.

Cu timbrul său calm-ironic, dl Kelemen subliniază lipsa respectului de sine în interiorul Opoziției parlamentare. De altfel, cine a urmărit votul din Parlament a putut să remarce două voci coerente și puternice în corul de mieunături neconvinse al Opoziției. Nici una de la PNL sau USR. Una dintre ele aparține fostului președinte Traian Băsescu și a doua fostului premier Victor Ponta.

Anterior, pseudo-audierile viitorilor miniștri oferiseră un spectacol deprimant nu numai prin calitatea materialului, dar și prin accelerata golire de sens a acestei proceduri. Au devenit aceste audieri o formalitate care ridiculizează noțiunea de dezbatere democratică.

Practic, parlamentarismul românesc a devenit o încurcătură convenabilă, o in­dis­poziție minoră, un inconvenient oarecare pe care ești obligat să îl suporți ca să poți avea acces nelimitat la puterea executivă. Asta dacă ești Liviu Dragnea. Altfel, oricît de bizar pare azi, în alte legislaturi au fost oameni care n-au prins posturi de miniștri după audierile de comisii. Oameni care nu păreau culeși din desenele animate ușor psihedelice de pe Duck TV.

Înainte de învestirea cabinetului Dăncilă s-a întîmplat să stau de vorbă cu unul dintre liderii relevanți ai Opoziției. L-am întrebat dacă au început procedurile de selecție pentru primari. M-a privit de parcă eram de pe altă lume. A dat un răspuns de formă și a trecut mai departe la subiectul care îl durea cu adevărat: boi­cotul televiziunilor. Cu o mină tristă, mi a explicat că toate eforturile lor se lovesc de bariera asta. Televiziunile cele rele nu vor să difuzeze mesajele Opoziției. În fapt, plîngerea reală era că lipsesc organizațiile de presă care să ridice ode Opoziției după modelul celor multe care stau în buzunarul PSD. Nu era o discuție despre presă, așa că nu m-am apucat să îi explic omului că obedienții lui ar fi la fel de toxici ca obedienții celorlalți.

Am insistat cu listele de candidați pentru toate rundele de alegeri care vin. Discuția pur și simplu nu există. Interlocutorul meu nu avea nimic de spus pentru că, în partidul său, subiectul nu exista.

Existau însă nenumărate informații despre mașinațiunile diverșilor colegi, despre cît de neserioși sînt partenerii de opoziție din alte partide și, în general, despre cît de nedrept și nerecunoscător e universul. Ceva de felul „băieți buni, dar au ghinion“.

Ar putea părea un pic amuzantă întrebarea din titlu, dar e așa doar dacă uităm ultimele runde de alegeri. La locale, PNL a avut în București vreo trei candidați – doi pierzînd înainte de termen –, la parțialele de anul trecut USR n-a fost capabil să găsească candidați (nu mai vorbesc de cîștigători) în doua treimi din localitățile în care a fost organizat scrutinul. La parlamentare, cele două au colaborat stînjenite și acum se suspectează că își vor răul reciproc. PMP rămîne PMP, partidul unui om cu o istorie prea complicată ca să mai conteze serios vreodată. În atari condiții, să te întrebi dacă au învățat ceva din lecțiile trecutului nu e chiar lipsit de sens.

Plutește, de asemenea, pe deasupra întregii Opoziții întrebarea legată de prezidențiale. Mai are sens sprijinirea lui Klaus Iohannis? De ce ar face așa ceva? Cu ce costuri? Și ce rol va juca Dacian Cioloș Consumatorul de Energii?

E devreme pentru astfel de întrebări? Eu zic că nu. Dincolo de actul Opoziției de zi cu zi (ratat în bună măsură), e nevoie de un pic de planificare. Și dincolo de nume, ce proiect, altul decît PSD-E-Rău, propune Opoziția?

Există, pe de altă parte, un soi de entuziasm nefericit plasat în fața maselor care se mai strîng uneori prin centrul marilor orașe. Ei bine, cu riscul să dezamăgesc, mitingurile acelea sînt doar un simptom. Da, ele vin să pună o binevenită presiune publică pe majoritatea guvernamentală, dar nu sînt suficiente pentru structurarea unui proiect coerent. În fapt, acolo vedem grupuri de interese divergente care s-ar putea să nu aibă chiar aceeași agendă. N-a făcut nimeni, din păcate, o cercetare serioasă a motivelor care scot oamenii în stradă, dar din constatări personale pot spune că nu toată lumea e enervată de legile Justiției. Unii sînt deranjați de declarația 600, alții sînt nostalgici ai manifestărilor civice din anii ’90, iar alții sînt membri de partid trimiși acolo fără o agendă clară, doar ca să mai adauge la estimările privind participarea.

Manifestații de protest și exasperare. Ele critică Puterea, dar subliniază clar și lipsa de reprezentare politică din partea Opoziției.

În atari condiții, insist să întreb dacă ați luat o decizie de vot. Și dacă partidul care vă e aproape a avut bunul-simț să vă consulte în vreun fel cu privire la comunitatea, orașul și țara pe care vrea să le construiască în baza acelui vot. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Experiența nefericită a unui român într-un paradis turistic din Caraibe. „S-a mai întâmplat să nu apară sub nicio formă ”
Un român a povestit experiența neplăcută prin care a trecut în Bahamas, unul dintre paradisurile turistice din Caraibe. Practic, aceasta i-a pus în pericol întreg sejurul.
image
Dilema masculină: cu sau fără maiou pe sub cămașă. Ce spune creatoarea de modă Adina Buzatu VIDEO
Aceasta este întrebarea care îi macină pe bărbați, mai ales în sezonul cald. Designerul Adina Buzatu spune că obiectul vestimentar este necesar mai ales atunci când bărbații transpiră excesiv, pentru că absoarbe umiditatea.
image
Ce împiedică România să devină o forță regională. Expert român din SUA: „Avem și o problemă de feudalism local”
Expertul în securitate Marius Ghincea, lector la Syracuse University (SUA), explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, ce-i lipsește României pentru a-și putea asigura securitatea și pentru a fi o forță de luat în calcul în regiune. El consideră că o piedică este „feudalismul local”.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.