Seismograful agresivităţii pe planetă

Publicat în Dilema Veche nr. 864 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Dacă ar exista un instrument cu care să măsurăm agresivitatea socială şi geopolitică de pe planetă în prezent, probabil că ar indica iminenţa unui cutremur sau a unui ciclon de gradul cinci.

Pe data de 3 noiembrie, America riscă să fie răvăşită de un ciclon social dacă Trump va fi reales sau dacă va refuza, în urma unui scor strîns, să plece de la Casa Albă. Mulţi comentatori evocă acest ultim scenariu, cu menţiunea că Donald Trump poate „cîştiga alegerile chiar şi dacă le pierde”. Este ceea ce spune editorialistul Jesse Wegman de la New York Times, denunţînd sistemul electoral american ca fiind unul „arhaic şi antidemocratic”.

Ciudat cum democraţia americană, paradoxală şi contradictorie, imperfectă şi violentă, a fost în acelaşi timp cea mai admirată şi cea mai atractivă de pe glob. Ea este scena unor ciocniri sociale şi rasiale stupefiante, cauzate printre altele de un rasism sistemic care a provocat tragedii insuportabile şi şocuri mediatice planetare. Tot din America au iradiat însă şi gesturi de o superioritate morală impresionantă cum a fost cel al lui Martin Luther King, profet al non-violenţei. Principiile enunţate de el în anii ’60 ai secolului trecut mi se par şi astăzi tulburătoare prin luminozitatea lor creştină şi umanistă. Iată ce spunea, în esenţă, acest lider al mişcării de emancipare a afro-americanilor: „Non-violenţa activă nu este o metodă destinată laşilor, ci o veritabilă formă de rezistenţă, adversarul nu trebuie umilit, ci trebuie să-i cîştigi prietenia şi înţelegerea, lupta trebuie dusă mai degrabă împotriva forţelor răului decît împotriva persoanelor care comit răul, cei care recurg la non-violenţă activă trebuie să accepte loviturile fără să lovească la rîndul lor şi mai ales să nu se lase cuprinşi de ură…” 

Un astfel de discurs ar suscita reacţii de hilaritate astăzi cînd dominante sînt agresivitatea precum şi justificarea violenţei. Iar Donald Trump, prin metoda sa de guvernare bazată pe o agresivitate metodică inedită în istoria democraţiei americane, a infestat parcă şi celelalte democraţii de pe glob, ba chiar şi gîndirea de bun-simţ. Astăzi eşti acuzat de lipsă de empatie faţă de năpăstuiţii lumii dacă îndrăzneşti să spui, de exemplu, că militanţii împotriva rasismului din Statele Unite n-ar trebui, chiar şi cînd au loc agresiuni oribile precum cea căruia i-a căzut victimă George Floyd, să jefuiască magazine şi să atace instituţii publice.

Sîntem, oare, printr-un fel de supralicitare a agresivităţii, inclusiv pe plan mediatic, complici ai distrugerii democraţiei şi a statul de drept? Numărul din octombrie al revistei franceze Philosophie, dedicat prezidenţialelor americane, a ales pentru prima pagină un titlu alarmant: „That’s all Folks – Despre sfîrşitul democraţiei în America“. Din multitudinea de contribuţii, în special americane, emană un grav avertisment: dacă democraţia se va prăbuşi în America, nici în restul lumii ea nu va mai rezista mult. Revine des în discuţie, în acest dosar, numele lui Joe Biden, pe umerii căruia apasă acum misiunea de a frîna degringolada democraţiei americane. Jurnalista şi scriitoarea Lionel Shriver îşi exprimă însă temerea că Donald Trump ar putea totuşi cîştiga alegerile din simplul motiv că stînga cauţionează revoltele sociale violente sau alte excese precum the cancel culture (cultura eliminării). Iată ce spune Lionel Shriver: „Vreau să cred că mecanismele noastre democratice rămîn destul de puternice şi intacte pentru a face faţă unui personaj bufon refuzînd să părăsească Biroul Oval. În schimb, violenţele de la Minneapolis, de la Chicago şi de la Portland mă neliniştesc efectiv. Statele Unite n-au mai cunoscut astfel de altercaţii din anii ’60, iar democraţii comit o mare eroare întrucît nu condamnă explicit aceste violenţe”.

Democraţia franceză, departe de a fi confruntată cu aceleaşi probleme sociale precum cea americană, traversează şi ea o perioadă de agresivitate toxică. Pe toată durata anului 2019, în fiecare sîmbătă au avut loc la Paris şi în numeroase alte oraşe manifestaţii violente ale „vestelor galbene”, iar mulţi lideri ai stîngii au susţinut că, fără violenţă, revendicările francezului de rînd, victimă a globalizării, nu pot ajunge la urechile Puterii.

Şi în Franţa proliferează tezele antirasiştilor radicali care consideră că răul de pe pămînt nu va dispărea decît prin exctincţia omului alb. Transformarea rasei albe într-un ţap ispăşitor ideal este o construcţie ideologică dintre cele mai periculoase întrucît îndeamnă efectiv la un război între rase.

O parte din mişcarea ecologică internaţională este tentată să recurgă la gesturi violente întrucît consideră că numai aşa pot fi obligate guvernele să acţioneze. În cadrul mişcării Extinction Rebellion, pentru moment, linia oficială este aceea a unui radicalism non-violent, fără îndemnuri la insurecţie, ci doar la nesupunere civilă.

Feminismul radical, născut în Statele Unite, a ajuns şi în Franţa, incitînd la un fel de război al sexelor. Militanta franceză Alice Coffin, într-o carte intitulată Le Génie lesbien (editura Grasset, 2020), le incită pe femei să-i „elimine” pe bărbaţi din mintea lor, să „şteargă” treptat tot ceea ce au creat bărbaţii. Citez din ceea ce spune Alice Coffin, cuvinte care au suscitat polemici vii în Franţa: „Eu nu mai citesc cărţi scrise de bărbaţi, nu le mai privesc filmele, nu le mai ascult muzica. (…) Producţiile bărbaţilor sînt prelungiri ale unui sistem de dominaţie, sînt sistemul însuşi. Arta este extensiunea imaginarului masculin. Bărbaţii ne-au infestat deja spiritul”.

Cînd aud astfel de enormităţi, aproape că regret vechile slogane marxiste adresate proletarilor de a se uni împotriva exploatatorilor. Lupta de clasă avea sonorităţi revoluţionare parcă mai logice decît lupta dintre rase sau lupta dintre sexe.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Alice de Battenberg  jpg
Din culisele Palatului Buckingham. Povestea prințesei care „dădea foc” camerei sale din neatenție. Fuma ca un miner și salva vieți ca un sfânt
Incendiile izbucnite de-a lungul anilor în reședințele regale britanice au lăsat urme adânci în memoria familiei Windsor.
Istanbul Turcia Colaj
Capcana din mijlocul Istanbulului: hoți în robe negre atacă turiști în plină zi. Români pățiți trag semnalul de alarmă
Atenție în Istanbul! Turiști români avertizează despre hoți organizați care acționează în tramvaie aglomerate. Sfaturi utile pentru siguranță.
image png
La ce folosesc, de fapt, pietrele de sub șinele de tren. Joacă un rol crucial, nu sunt puse la întâmplare
La prima vedere, pietrele aflate sub șinele de tren – împrăștiate aparent haotic – par să fie doar un decor rustic sau un detaliu fără prea mare importanță. În realitate, acest strat de pietre, numit balast, este una dintre cele mai importante componente ale infrastructurii feroviare.
Rachete rusesti iskander FOTO EPA
Bloomberg: Amenințarea lui Putin cântărește mai greu pentru NATO decât se vede cu ochiul liber
În fața unui conflict prelungit în Ucraina și a pierderilor grele suferite de ambele părți, întrebarea care domină cercurile strategice occidentale nu mai este dacă Rusia ar putea ataca un stat membru NATO, ci unde și când.
image png
Drumul care leagă două țări. Oferă priveliști spectaculoase și traversează unele dintre cele mai înalte peisaje montane
Într-o lume în care drumurile ne apropie nu doar fizic, ci și cultural și emoțional, Autostrada Karakoram este mai mult decât o simplă șosea – este o epopee a naturii și a voinței umane.
contor energie electrica
Cum putem reduce consumul de energie electrică pe timpul verii. Sfaturi de la specialiști
Măsurile de plafonare-compensare a prețurilor la energia electrică expiră la data de 1 iulie, fiind de așteptat ca furnizorii să crească prețurile. Specialiștii în energie consultați de „Adevărul” au enumerat câteva metode cu ajutorul cărora românii pot reduce costul facturilor.
Rafal Trzaskowski și Karol Nawrocki (© x.com)
Alegeri pe muchie de cuțit la Varșovia. Cine câștigă prezidențialele din Polonia decide echilibrul în estul Europei
În ultimele zile ale unei campanii prezidențiale tensionate, Polonia se află, din nou, în fața unei alegeri istorice.
image png
La ce foloseau dacii banii și de ce nu îi utilizau în comerț? Misterele monedelor de aur Koson
Monedele de aur cu inscripția Koson descoperite în Sarmizegetusa Regia au ridicat numeroase semne de întrebare în rândul istoricilor și arheologilor.
ziua mondiala a cancerelor de sance 2025   foto pacientul 2 0 jpg
Analizele de sânge pot salva vieți: de ce este crucial diagnosticul timpuriu în bolile hematologice. Ce șansă au pacienții din România
Analizele de sânge uzuale, făcute periodic, pot face diferența între un diagnostic precoce și o boală de sânge descoperită prea târziu, atrag atenția specialiștii. Șansele de supraviețuire s-au îmbunătățit remarcabil în ultimii 20 de ani, iar transplantul de celule hematopoietice joacă un rol cheie.