Seismograful agresivităţii pe planetă

Publicat în Dilema Veche nr. 864 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Dacă ar exista un instrument cu care să măsurăm agresivitatea socială şi geopolitică de pe planetă în prezent, probabil că ar indica iminenţa unui cutremur sau a unui ciclon de gradul cinci.

Pe data de 3 noiembrie, America riscă să fie răvăşită de un ciclon social dacă Trump va fi reales sau dacă va refuza, în urma unui scor strîns, să plece de la Casa Albă. Mulţi comentatori evocă acest ultim scenariu, cu menţiunea că Donald Trump poate „cîştiga alegerile chiar şi dacă le pierde”. Este ceea ce spune editorialistul Jesse Wegman de la New York Times, denunţînd sistemul electoral american ca fiind unul „arhaic şi antidemocratic”.

Ciudat cum democraţia americană, paradoxală şi contradictorie, imperfectă şi violentă, a fost în acelaşi timp cea mai admirată şi cea mai atractivă de pe glob. Ea este scena unor ciocniri sociale şi rasiale stupefiante, cauzate printre altele de un rasism sistemic care a provocat tragedii insuportabile şi şocuri mediatice planetare. Tot din America au iradiat însă şi gesturi de o superioritate morală impresionantă cum a fost cel al lui Martin Luther King, profet al non-violenţei. Principiile enunţate de el în anii ’60 ai secolului trecut mi se par şi astăzi tulburătoare prin luminozitatea lor creştină şi umanistă. Iată ce spunea, în esenţă, acest lider al mişcării de emancipare a afro-americanilor: „Non-violenţa activă nu este o metodă destinată laşilor, ci o veritabilă formă de rezistenţă, adversarul nu trebuie umilit, ci trebuie să-i cîştigi prietenia şi înţelegerea, lupta trebuie dusă mai degrabă împotriva forţelor răului decît împotriva persoanelor care comit răul, cei care recurg la non-violenţă activă trebuie să accepte loviturile fără să lovească la rîndul lor şi mai ales să nu se lase cuprinşi de ură…” 

Un astfel de discurs ar suscita reacţii de hilaritate astăzi cînd dominante sînt agresivitatea precum şi justificarea violenţei. Iar Donald Trump, prin metoda sa de guvernare bazată pe o agresivitate metodică inedită în istoria democraţiei americane, a infestat parcă şi celelalte democraţii de pe glob, ba chiar şi gîndirea de bun-simţ. Astăzi eşti acuzat de lipsă de empatie faţă de năpăstuiţii lumii dacă îndrăzneşti să spui, de exemplu, că militanţii împotriva rasismului din Statele Unite n-ar trebui, chiar şi cînd au loc agresiuni oribile precum cea căruia i-a căzut victimă George Floyd, să jefuiască magazine şi să atace instituţii publice.

Sîntem, oare, printr-un fel de supralicitare a agresivităţii, inclusiv pe plan mediatic, complici ai distrugerii democraţiei şi a statul de drept? Numărul din octombrie al revistei franceze Philosophie, dedicat prezidenţialelor americane, a ales pentru prima pagină un titlu alarmant: „That’s all Folks – Despre sfîrşitul democraţiei în America“. Din multitudinea de contribuţii, în special americane, emană un grav avertisment: dacă democraţia se va prăbuşi în America, nici în restul lumii ea nu va mai rezista mult. Revine des în discuţie, în acest dosar, numele lui Joe Biden, pe umerii căruia apasă acum misiunea de a frîna degringolada democraţiei americane. Jurnalista şi scriitoarea Lionel Shriver îşi exprimă însă temerea că Donald Trump ar putea totuşi cîştiga alegerile din simplul motiv că stînga cauţionează revoltele sociale violente sau alte excese precum the cancel culture (cultura eliminării). Iată ce spune Lionel Shriver: „Vreau să cred că mecanismele noastre democratice rămîn destul de puternice şi intacte pentru a face faţă unui personaj bufon refuzînd să părăsească Biroul Oval. În schimb, violenţele de la Minneapolis, de la Chicago şi de la Portland mă neliniştesc efectiv. Statele Unite n-au mai cunoscut astfel de altercaţii din anii ’60, iar democraţii comit o mare eroare întrucît nu condamnă explicit aceste violenţe”.

Democraţia franceză, departe de a fi confruntată cu aceleaşi probleme sociale precum cea americană, traversează şi ea o perioadă de agresivitate toxică. Pe toată durata anului 2019, în fiecare sîmbătă au avut loc la Paris şi în numeroase alte oraşe manifestaţii violente ale „vestelor galbene”, iar mulţi lideri ai stîngii au susţinut că, fără violenţă, revendicările francezului de rînd, victimă a globalizării, nu pot ajunge la urechile Puterii.

Şi în Franţa proliferează tezele antirasiştilor radicali care consideră că răul de pe pămînt nu va dispărea decît prin exctincţia omului alb. Transformarea rasei albe într-un ţap ispăşitor ideal este o construcţie ideologică dintre cele mai periculoase întrucît îndeamnă efectiv la un război între rase.

O parte din mişcarea ecologică internaţională este tentată să recurgă la gesturi violente întrucît consideră că numai aşa pot fi obligate guvernele să acţioneze. În cadrul mişcării Extinction Rebellion, pentru moment, linia oficială este aceea a unui radicalism non-violent, fără îndemnuri la insurecţie, ci doar la nesupunere civilă.

Feminismul radical, născut în Statele Unite, a ajuns şi în Franţa, incitînd la un fel de război al sexelor. Militanta franceză Alice Coffin, într-o carte intitulată Le Génie lesbien (editura Grasset, 2020), le incită pe femei să-i „elimine” pe bărbaţi din mintea lor, să „şteargă” treptat tot ceea ce au creat bărbaţii. Citez din ceea ce spune Alice Coffin, cuvinte care au suscitat polemici vii în Franţa: „Eu nu mai citesc cărţi scrise de bărbaţi, nu le mai privesc filmele, nu le mai ascult muzica. (…) Producţiile bărbaţilor sînt prelungiri ale unui sistem de dominaţie, sînt sistemul însuşi. Arta este extensiunea imaginarului masculin. Bărbaţii ne-au infestat deja spiritul”.

Cînd aud astfel de enormităţi, aproape că regret vechile slogane marxiste adresate proletarilor de a se uni împotriva exploatatorilor. Lupta de clasă avea sonorităţi revoluţionare parcă mai logice decît lupta dintre rase sau lupta dintre sexe.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

judecator gabriel apostol foto master chef jpg
Cine era Gabriel Apostol, judecătorul care a murit după ce și-ar fi injectat benzină în vene. A doua sinucidere la Judecătoria Pitești
Gabriel Apostol, judecătorul care a murit pe 1 decembrie după ce și-ar fi injectat benzină în venă, activa de 20 de ani în magistratură, fiind foarte apreciat de către colegi.
 Lewandowski și Messi FOTO Profimedia
Messi, cu nasul pe sus. Ce i-a spus Lewandowski după ce argentinianul l-a lăsat cu mâna întinsă
Argentina a câștigat meciul care a avut loc miercuri, 30 noiembrie, împotriva Poloniei cu scorul de 2-0. La sfârșitul partidei, căpitanul Poloniei Robert Lewandowski și Messi au fost văzuți purtând o conversație.
Documentar Netflix Meghan și Harry Foto profimedia 0741639707 jpg
Trailer „exploziv“ al serialului Netflix despre Harry și Meghan: „Când miza e atât de mare, nu e logic să auziți povestea de la noi?“ VIDEO
Familia regală britanică se pregătește de atacuri fără precedent, după ce Netflix a lansat un trailer „exploziv“ al serialului documentar despre Harry și Meghan.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.