Şcoală şi sport

Publicat în Dilema Veche nr. 444 din 16-22 august 2012
Erasmus Doi jpeg

„Imnul Americii“ s-a auzit de 44 de ori (scriu articolul în dimineaţa ultimei zile de concurs) la această olimpiadă. Au dominat copios în atletism, nataţie, gimnastică, baschet şi în atîtea alte sporturi. Comentatorii îi tot prezentau pe sportivi ca studenţi acolo, studenţi dincolo. Normal, mi-am zis. Vîrsta sportului de performanţă este pe undeva pe la douăzeci de ani, aşadar este statistic logic ca bună parte dintre medaliaţi să fie studenţi.

Apoi, am luat clasamentul primelor zece ţări la medalii şi pe cel al celor mai performante universităţi din lume. Le-am comparat. Ce să vezi? În topul celor mai bune universităţi (sînt mai multe topuri, dar diferenţele nu sînt spectaculoase), domină sistemul anglo-saxon: cele mai multe sînt americane, apoi cele englezeşti. Multe, de asemenea, din Australia. La medalii olimpice (ediţia londoneză): SUA – locul 1, Marea Britanie – locul 4, Australia – poziţia a 7-a.

Universităţile americane oferă burse de studii atleţilor cu performanţe deosebite. Le plătesc, aşadar, şcolarizarea. Ceea ce nu este puţin lucru pentru şcolile de peste Ocean (zeci de mii de dolari, anual). Sportivul-student nu este scutit de învăţătură. Dacă nu îşi ia examenele (corect), pierde bursa, în ciuda părerii antrenorilor. Au existat, e drept, ceva derapaje, mai ales în baschet, dar au fost relativ rapid corectate. Care e interesul tînărului? Şcolarizarea gratuită, într-o societate ultraconcurenţială. Care sînt interesele universităţii? Unu: prestigiul şi promovarea brandului. În societăţile anglo-saxone, elevul şi studentul au două datorii faţă de familie: să înveţe bine şi să fie în echipa şcolii (oricare ar fi disciplina sportivă). Competiţia între şcoli ţine de performanţa academică propriu-zisă, dar şi de cea sportivă. Nu uitaţi: competiţia britanică tradiţională cea mai celebră este cursa de canotaj Oxford-Cambridge. Ambele, în top 5 mondial la capitolul învăţătură! Al doilea interes universitar: cercetarea ştiinţifică. Studiile de biometrică sînt dintre cele mai bănoase în acest moment. Industria de echipament sportiv (şi nu numai) plăteşte bani grei pe teste şi cercetare ştiinţifică, efectuate în marile centre universitare americane. Brandul şi finanţarea: o combinaţie seducătoare pentru oricare universitate din lume.

China şi Rusia (locurile 2 şi 3 la medalii) au universităţi în top 100 mondial, dar mai au şi un sistem centralizat (de sorginte autoritară) care le permite (încă) să adune, în „sistem Deva“, talentele sportive în centre puternic (încă) finanţate de stat sau (deja) de oarece sponsori privaţi. Fie vorba între noi, la cîtă populaţie numără cele două ţări (mai ales China), am fi asistat la o aberaţie statistică dacă nu ar fi fost în primele cinci ţări sportive ale lumii.

În top 10 la medalii mai avem două forţe academice mondiale: Germania şi Japonia. Au credo-uri cultural-sociale foarte diferite de cele ale englezilor sau ale fostelor colonii englezeşti (SUA şi Australia), dar, a naibii coincidenţă, sînt foarte prezente în topul mondial al performanţelor universitare. Aceeaşi situaţie în cazul a două ţări latine: Franţa şi Italia. Sistem educaţional diferit total de cel american, dar cu prezenţe serioase în ambele topuri. În fine, la medalii olimpice găsim Coreea de Sud. Aş plasa-o, în ciuda riscurilor, în categoria Japoniei: prezenţe respectabile şi la sport, şi la carte.

De noi, ce să zic? Constat aceeaşi coincidenţă între nivelul performanţelor din învăţămînt şi sport. Căderea calităţii şcolare se vede, proporţional, în scăderea numărului de medalii. Nu sîntem în situaţia anglo-saxonă. Prea mari sînt diferenţele culturale şi economice. Nu (mai) sîntem nici în cea a ruşilor sau a chinezilor. Prea multe s-au schimbat (din fericire). Am mai spera la un sistem de tip franţuzesc, dar mai este mult pînă acolo (dacă ne-am dori o asemenea tranziţie). În schimb, la noi, se organizează „bacalaureatul special al sportivilor“, cu probe speciale, fără supraveghere exigentă.

Cu alte cuvinte, pentru americani, performanţa sportivă înseamnă că poţi intra într-o şcoală serioasă. Pentru români, înseamnă că poţi scăpa de o şcoală serioasă. E o oarecare diferenţă.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

profimedia 0946992606 jpg
Principalii actori geopolitici care vor face jocurile în Siria după căderea lui Assad, potrivit experților
Sirienii vor dori cu siguranță să-și traseze propriul curs politic, fără interferențe din exterior, după înlăturarea președintelui Bashar al-Assad, însă sunt șanse ca planurile lor să fie zădărnicite de ambițiile geopolitice ale țărilor vecine lor, care au deja un punct de sprijin în țară.
farul fcsb jpg
dresaj caini   foto pixabay jpg
Câinii pot comunica prin apăsarea butoanelor? Ce au descoperit cercetătorii care au urmărit comportamentul a mii de exemplare
Comportamentul câtorva mii de câini, ale căror apăsări de butoane au fost înregistrate folosind o aplicație, a fost urmărit de cercetători, ajungându-se la concluzia că animalele înțeleg semnificația cuvintelor utilizate mai frecvent pe aceste plăci de sunet, scrie The Washington Post.
image png
Igor Cuciuc a primit un semn din „lumea de dincolo”. Crede că vine din partea fiicei sale decedate, Andreea
Igor Cuciuc nu-și poate reveni în urma morții fiicei sale, Andreea. Tânăra în vârstă de 17 ani s-a stins vulgerător din viață în timp ce se afla la petrecerea de la Balul Bobocilor. Părinții ei încă nu pot accepta moartea sa și zilnic postează diverse mesaje pe rețelele de socializare.
Fly Project  photo credit Ramona Murgu(1) jpg
INTERVIU Tudor Ionescu – Fly Project: „Al doilea album l-am înregistrat într-o garsonieră plină de mucegai“ FOTO
Muzica nu a lipsit niciodată din viața lui Tudor Ionescu, însă, când era mic, fiecare membru al familiei îi vedea un alt viitor decât cel de artist.
irinel columbeanu jpg
Orgiile pe care le organiza Irinel Columbeanu la vila de la Izvorani, povestite de o vedetă TV: „Era Hugh Hefner de România!”
Acesta a vorbit de perioada de glorie a lui Irinel, când acesta o avea iubită pe Anna Lesko.
erotica 4512433 1280 jpg
Planul elaborat pe care un bărbat l-a pus la cale pentru a fugi cu amanta. Și-a înscenat moartea, dar a avut parte de o surpriză
Un bărbat din Statele Unite a pus la cale un plan care ar putea părea demn de un scenariu de film: și-a înscenat moartea pentru a fugi cu amanta, lăsând în urma sa o operațiune de căutare masivă și o întreagă familie îngrijorată.
FOTO IPJ Alba
Jandarmii au intervenit pentru deblocarea unei mașini din nămeți. În vehicul se afla și un copil
Jandarmii din Alba au deblocat din nămeţi, duminică seara, o maşină în care se aflau doi adulţi şi un copil în vârstă de doi ani. Ei au povestit jandarmilor că se întorceau de la ski şi s-au rătăcit, iar apoi au rămas blocaţi în stratul gros de zăpadă din zonă.
Schengen shutterstock 8 jpg
Cu cât ar putea să crească PIB-ul României după aderarea la spațiul Schengen. Principalii beneficiari în următorul deceniu
Aderarea României la spaţiul Schengen poate genera o creştere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor, cu beneficii ce se vor resimti pe parcursul următorilor 10 ani, arată un comunciat al asociaţiei patronale RESTO Constanţa.