Scandalul News of the World

Publicat în Dilema Veche nr. 388 din 21-27 iulie 2011
Scandalul News of the World jpeg

Scandalul din jurul publica┼úiei News of the World poate deschide o dezbatere asupra libert─â┼úilor individuale ├«n era electronic─â. Ieftinirea tehnologiilor de supraveghere ┼či spargerea monopolului statului ├«n folosirea acestora, departe de a contribui la ├«nt─ârirea democra┼úiei ┼či la cre┼čterea transparen┼úei, ridic─â probleme suplimentare legate de ap─ârarea libert─â┼úilor publice. S├«ntem ast─âzi mult mai expu┼či ┼či vulnerabili ├«n fa┼úa mijloacelor de supraveghere dec├«t eram chiar ├«n vremea Securit─â┼úii. Avem nevoie de garan┼úii suplimentare c─â datele astfel ob┼úinute nu vor putea fi folosite, la un moment dat, ├«mpotriva noastr─â. P├«n─â la un anumit moment al evolu┼úiei tehnologice, arsenalul cu care unii oameni puteau intra ├«n vie┼úile altor oameni constituia apanajul statelor. Tehnologiile erau suficient de scumpe ┼či sursele de aprovizionare suficient de limitate pentru a face posibil un control. Iar democra┼úiile au inventat ┼či mijloacele de ap─ârare: punerea serviciilor secrete sub control public, comisii parlamentare de anchet─â, rapoarte periodice, mijloace de interven┼úie bugetar─â. Desigur, nici un sistem nu s-a dovedit perfect, dar, cel pu┼úin ├«n democra┼úiile consolidate, lucrurile au func┼úionat m─âcar la un nivel satisf─âc─âtor. 

Odat─â cu ieftinirea ┼či ÔÇ×democratizareaÔÇť tehnologiilor, lucrurile se complic─â ├«ngrozitor. Din ÔÇ×monopolÔÇť al statului, supravegherea s-a ÔÇ×privatizatÔÇť, p├«n─â acolo ├«nc├«t la intr─ârile de metrou se pot vedea anun┼úuri de genul ÔÇ×v├«nd microfon spionÔÇť, urmate de un num─âr de telefon. Totalitarismul, ├«n accep┼úiunea lui de secol XX, mai poate fi ├«nt├«lnit ast─âzi ├«n pu┼úine state de pe glob. Dar la noi, ├«n lumea democratic─â, am ├«nceput s─â ne obi┼čnuim cu mijloacele de supraveghere, p├«n─â acolo ├«nc├«t aproape nu ne mai deranjeaz─â: de la u┼čurin┼úa cu care oamenii ├«┼či manipuleaz─â datele personale la amprentarea de pe anumite aeroporturi ┼či p├«n─â la aparent banala supraveghere video de la locurile de munc─â. Desigur, toate acestea s├«nt pentru securitatea noastr─â, dar ┼či Securitatea (cu ÔÇ×SÔÇť mare) pretindea c─â ne vrea binele. ÔÇ×Turn─âtorulÔÇť, probabil, a disp─ârut dintre noi. Supravegherea, ├«ns─â, este tot mai prezent─â. 

Unde se termin─â propria noastr─â siguran┼ú─â ┼či de unde ├«ncepe abuzul? Ast─âzi este imposibil s─â ne imagin─âm c─â mai poate fi ridicat cineva de pe strad─â ┼či supus unei anchete, pentru c├«teva vorbe aruncate aiurea. Dar este acest lucru suficient pentru garantarea libert─â┼úilor? Datele ob┼úinute despre noi prin mijloacele de hipersupraveghere pot fi folosite, la un moment dat, ├«mpotriva noastr─â, prin ac┼úiuni de ┼čantaj ┼či compromitere, prin controlul asupra sl─âbiciunilor ┼či a dorin┼úelor noastre sau, pur ┼či simplu, prin exploatarea micilor noastre secrete. Ne p├«nde┼čte un altfel de totalitarism, unul de pia┼ú─â ┼či de publicitate, ÔÇ×softÔÇť, dar cu at├«t mai pervers. 

Scandalul News of the World arat─â p├«n─â unde pot merge lucrurile atunci c├«nd dorin┼úei de audien┼ú─â cu orice pre┼ú i se adaug─â ajutorul corupt al autorit─â┼úii. S-a n─âscut un sistem de control asupra vie┼úilor oamenilor, pentru care temuta Securitate rom├ón─â ar fi avut toate motivele s─â fie invidioas─â. 

Cum poate fi justificat─â o astfel de ac┼úiune? Poate c─â ├«n leg─âtur─â cu ascult─ârile ilegale ale telefoanelor unor politicieni ar putea fi invocat interesul public. Dar po┼úi ap─âra democra┼úia prin mijloacele totalitarismului? Cine ├«┼či poate aroga acest drept? C├«t prive┼čte ascultarea rudelor victimelor atentatelor teroriste de la Londra, din iulie 2005, sau interven┼úia ├«n via┼úa privat─â a familiei unei feti┼úe disp─ârute, pentru acestea nu exist─â dec├«t o singur─â ÔÇ×justificareÔÇť: dorin┼úa de a satisface curiozit─â┼úile morbide ale unui num─âr tot mai mare de oameni. Cu o asemenea motiva┼úie, ├«ns─â, nu faci fa┼ú─â nici unui tribunal din lume. 

Duminic─â seara, ┼čeful Poli┼úiei metropolitane londoneze, Paul Stephenson, ┼či-a dat demisia. El a afirmat c─â nu avea nici o b─ânuial─â c─â Neil Wallis, un fost redactor-┼čef adjunct de la News of the World, angajat pe un post de rela┼úii publice la Scotland Yard, ├«ntre timp arestat, ar fi fost implicat ├«n intercept─âri telefonice ilegale. Tot duminic─â, Rebekah Brooks, fosta directoare a filialei britanice a grupului Murdoch, a fost ┼či ea arestat─â. T─âv─âlugul este, probabil, la ├«nceput, dar cazul nu se poate ├«nchide odat─â cu distrugerea re┼úelei din jurul grupului Murdoch. De fapt, ├«ntregul scandal arat─â c─â ÔÇ×privatizareaÔÇť tehnologiilor de supraveghere nu ├«nseamn─â neap─ârat progresul democra┼úiei, ├«mbun─ât─â┼úirea transparen┼úei ┼či a controlului public asupra autorit─â┼úilor. D─â-le oamenilor mult─â putere asupra altora, ┼či nu vor ├«nt├«rzia s─â abuzeze de ea. Este valabil, indiferent de forma de proprietate asupra microfonului. 

Dac─â vor s─â-┼či p─âstreze libert─â┼úile, societ─â┼úile democratice trebuie s─â g─âseasc─â mijloacele de punere sub control public a noilor mijloace de supraveghere, aflate fie sub controlul guvernelor, fie ├«n m├«ini private. Tehnologiile de azi, at├«t de sofisticate ┼či ├«ntr-o continu─â transformare, fac misiunea extrem de dificil─â, iar instrumentele clasice ale democra┼úiei s-ar putea s─â nu fie suficiente. Nimeni nu ┼čtie cum vor ar─âta solu┼úiile. Dar scandalul News of the World are m─âcar ÔÇ×meritulÔÇť de a fi scos la lumin─â marile riscuri ale hipersupravegherii privatizate ┼či, chipurile, democratizate.

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-┼čef la Adev─ârul Europa.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul ├«n care Statele Unite se raporteaz─â la Taiwan e adesea descris ca fiind ÔÇ×ambiguitate strategic─âÔÇŁ.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemen╚Ťa cu care Viktor Orb├ín respinge ultimul set de sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Rusiei precum ╚Öi alte m─âsuri de sprijin pentru Ucraina arat─â distan╚Ťa care se casc─â ├«ntre Ungaria ╚Öi Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia convie╚Ťuie╚Öte constant cu rusofilia, admira╚Ťia cu panica, tentativa colabor─ârii cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie moral─â a lumii europene se oglinde╚Öte ╚Öi ├«n insuficien╚Ťa modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dac─â izb├«nda Ucrainei ├«n fa╚Ťa Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o triste╚Ťe melancolic─â.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existen╚Ťa ÔÇ×m─âgarului cu un singur corn ├«n frunteÔÇŁ a fost confirmat─â ╚Öi de Aristotel.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps: o pledoarie pentru libertate
Ofer─â o imagine complex─â ╚Öi coerent─â a raporturilor dintre Constitu╚Ťie, stat, societate ╚Öi individ.
Iconofobie jpeg
Bifurca╚Ťiile g├«ndirii etice
Din p─âcate, ÔÇ×a╚ÖezareaÔÇť (etic─â) pe toate nivelurile de g├«ndire r─âm├«ne inaccesibil─â multora dintre noi.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Noroc chior
Dic╚Ťionarele noastre mai ├«nregistreaz─â ├«ns─â c├«teva caracteriz─âri similare, norocul put├«nd fi apreciat superlativ ca ÔÇ×orbÔÇŁ, ÔÇ×porcescÔÇŁ, ÔÇ×cu carulÔÇŁ.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Activit─â╚Ťi de week-end
├Än via╚Ť─â trebuie s─â ╚Ötii trei lucruri: ce vrei ÔÇô adic─â s─â ai un scop, ├«n ce crezi ÔÇô adic─â s─â respec╚Ťi ni╚Öte valori ╚Öi ce trebuie s─â faci ÔÇô adic─â ce ac╚Ťiuni ├«ntreprinzi.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA ┼či ATP au spus c─â a interzice sportivi (chestie care nu implic─â ┼ú─ârile lor, deja puse pe tu┼č─â de toat─â lumea) ├«ncalc─â principiul nediscrimin─ârii pe baz─â de na┼úionalitate.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?