Scandalul News of the World

Publicat în Dilema Veche nr. 388 din 21-27 iulie 2011
Scandalul News of the World jpeg

Scandalul din jurul publica┼úiei News of the World poate deschide o dezbatere asupra libert─â┼úilor individuale ├«n era electronic─â. Ieftinirea tehnologiilor de supraveghere ┼či spargerea monopolului statului ├«n folosirea acestora, departe de a contribui la ├«nt─ârirea democra┼úiei ┼či la cre┼čterea transparen┼úei, ridic─â probleme suplimentare legate de ap─ârarea libert─â┼úilor publice. S├«ntem ast─âzi mult mai expu┼či ┼či vulnerabili ├«n fa┼úa mijloacelor de supraveghere dec├«t eram chiar ├«n vremea Securit─â┼úii. Avem nevoie de garan┼úii suplimentare c─â datele astfel ob┼úinute nu vor putea fi folosite, la un moment dat, ├«mpotriva noastr─â. P├«n─â la un anumit moment al evolu┼úiei tehnologice, arsenalul cu care unii oameni puteau intra ├«n vie┼úile altor oameni constituia apanajul statelor. Tehnologiile erau suficient de scumpe ┼či sursele de aprovizionare suficient de limitate pentru a face posibil un control. Iar democra┼úiile au inventat ┼či mijloacele de ap─ârare: punerea serviciilor secrete sub control public, comisii parlamentare de anchet─â, rapoarte periodice, mijloace de interven┼úie bugetar─â. Desigur, nici un sistem nu s-a dovedit perfect, dar, cel pu┼úin ├«n democra┼úiile consolidate, lucrurile au func┼úionat m─âcar la un nivel satisf─âc─âtor. 

Odat─â cu ieftinirea ┼či ÔÇ×democratizareaÔÇť tehnologiilor, lucrurile se complic─â ├«ngrozitor. Din ÔÇ×monopolÔÇť al statului, supravegherea s-a ÔÇ×privatizatÔÇť, p├«n─â acolo ├«nc├«t la intr─ârile de metrou se pot vedea anun┼úuri de genul ÔÇ×v├«nd microfon spionÔÇť, urmate de un num─âr de telefon. Totalitarismul, ├«n accep┼úiunea lui de secol XX, mai poate fi ├«nt├«lnit ast─âzi ├«n pu┼úine state de pe glob. Dar la noi, ├«n lumea democratic─â, am ├«nceput s─â ne obi┼čnuim cu mijloacele de supraveghere, p├«n─â acolo ├«nc├«t aproape nu ne mai deranjeaz─â: de la u┼čurin┼úa cu care oamenii ├«┼či manipuleaz─â datele personale la amprentarea de pe anumite aeroporturi ┼či p├«n─â la aparent banala supraveghere video de la locurile de munc─â. Desigur, toate acestea s├«nt pentru securitatea noastr─â, dar ┼či Securitatea (cu ÔÇ×SÔÇť mare) pretindea c─â ne vrea binele. ÔÇ×Turn─âtorulÔÇť, probabil, a disp─ârut dintre noi. Supravegherea, ├«ns─â, este tot mai prezent─â. 

Unde se termin─â propria noastr─â siguran┼ú─â ┼či de unde ├«ncepe abuzul? Ast─âzi este imposibil s─â ne imagin─âm c─â mai poate fi ridicat cineva de pe strad─â ┼či supus unei anchete, pentru c├«teva vorbe aruncate aiurea. Dar este acest lucru suficient pentru garantarea libert─â┼úilor? Datele ob┼úinute despre noi prin mijloacele de hipersupraveghere pot fi folosite, la un moment dat, ├«mpotriva noastr─â, prin ac┼úiuni de ┼čantaj ┼či compromitere, prin controlul asupra sl─âbiciunilor ┼či a dorin┼úelor noastre sau, pur ┼či simplu, prin exploatarea micilor noastre secrete. Ne p├«nde┼čte un altfel de totalitarism, unul de pia┼ú─â ┼či de publicitate, ÔÇ×softÔÇť, dar cu at├«t mai pervers. 

Scandalul News of the World arat─â p├«n─â unde pot merge lucrurile atunci c├«nd dorin┼úei de audien┼ú─â cu orice pre┼ú i se adaug─â ajutorul corupt al autorit─â┼úii. S-a n─âscut un sistem de control asupra vie┼úilor oamenilor, pentru care temuta Securitate rom├ón─â ar fi avut toate motivele s─â fie invidioas─â. 

Cum poate fi justificat─â o astfel de ac┼úiune? Poate c─â ├«n leg─âtur─â cu ascult─ârile ilegale ale telefoanelor unor politicieni ar putea fi invocat interesul public. Dar po┼úi ap─âra democra┼úia prin mijloacele totalitarismului? Cine ├«┼či poate aroga acest drept? C├«t prive┼čte ascultarea rudelor victimelor atentatelor teroriste de la Londra, din iulie 2005, sau interven┼úia ├«n via┼úa privat─â a familiei unei feti┼úe disp─ârute, pentru acestea nu exist─â dec├«t o singur─â ÔÇ×justificareÔÇť: dorin┼úa de a satisface curiozit─â┼úile morbide ale unui num─âr tot mai mare de oameni. Cu o asemenea motiva┼úie, ├«ns─â, nu faci fa┼ú─â nici unui tribunal din lume. 

Duminic─â seara, ┼čeful Poli┼úiei metropolitane londoneze, Paul Stephenson, ┼či-a dat demisia. El a afirmat c─â nu avea nici o b─ânuial─â c─â Neil Wallis, un fost redactor-┼čef adjunct de la News of the World, angajat pe un post de rela┼úii publice la Scotland Yard, ├«ntre timp arestat, ar fi fost implicat ├«n intercept─âri telefonice ilegale. Tot duminic─â, Rebekah Brooks, fosta directoare a filialei britanice a grupului Murdoch, a fost ┼či ea arestat─â. T─âv─âlugul este, probabil, la ├«nceput, dar cazul nu se poate ├«nchide odat─â cu distrugerea re┼úelei din jurul grupului Murdoch. De fapt, ├«ntregul scandal arat─â c─â ÔÇ×privatizareaÔÇť tehnologiilor de supraveghere nu ├«nseamn─â neap─ârat progresul democra┼úiei, ├«mbun─ât─â┼úirea transparen┼úei ┼či a controlului public asupra autorit─â┼úilor. D─â-le oamenilor mult─â putere asupra altora, ┼či nu vor ├«nt├«rzia s─â abuzeze de ea. Este valabil, indiferent de forma de proprietate asupra microfonului. 

Dac─â vor s─â-┼či p─âstreze libert─â┼úile, societ─â┼úile democratice trebuie s─â g─âseasc─â mijloacele de punere sub control public a noilor mijloace de supraveghere, aflate fie sub controlul guvernelor, fie ├«n m├«ini private. Tehnologiile de azi, at├«t de sofisticate ┼či ├«ntr-o continu─â transformare, fac misiunea extrem de dificil─â, iar instrumentele clasice ale democra┼úiei s-ar putea s─â nu fie suficiente. Nimeni nu ┼čtie cum vor ar─âta solu┼úiile. Dar scandalul News of the World are m─âcar ÔÇ×meritulÔÇť de a fi scos la lumin─â marile riscuri ale hipersupravegherii privatizate ┼či, chipurile, democratizate.

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-┼čef la Adev─ârul Europa.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.