S─ârb─âtori

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 924 din 23 decembrie 2021 ÔÇô 5 ianuarie 2022
Iconofobie jpeg

Cred c─â era prin 1998 c├«nd un amic britanic ÔÇô veteran al experien┼úelor academice pe plaiuri mioritice ÔÇô s-a ar─âtat surprins de omniprezen┼úa alcoolului ├«n mediile noastre universitare. Observa┼úia lui m-a mirat ini┼úial. Anglia, fie vorba ├«ntre noi, nu este tocmai ┼úara abstinen┼úilor ferici┼úi. Am cutreierat ├«n c├«teva r├«nduri pub-uri londoneze al─âturi de profesori ai locului ┼či pot zice, cu m├«na pe inim─â, c─â bl├«ndul ciob─âna┼č mioritic este uneori ├«ngera┼č ÔÇô ├«n privin┼úa virtu┼úilor bahice ÔÇô pe l├«ng─â fratele s─âu tr─âitor ├«n Albion. Englezul low class d─â zilnic pe g├«t cantit─â╚Ťi apreciabile de scotch ╚Öi bere neagr─â (puternic alcoolizat─â, preferabil ÔÇ×NewcastleÔÇť). Universitarii nu se las─â mai prejos, numai c─â ei, dintr-un rafinament structural, prefer─â vinurile seci ┼či coniacul sub╚Ťire (brandy). (Poate, odat─â, dac─â voi sim┼úi impulsul poeian al povestirii pe ner─âsuflate, am s─â v─â relatez escapada mea nocturn─â, de la Londra la Sheffield, pe o autostrad─â cu multiple benzi, ├«ntr-un Renault cochet, ├«n compania unui profesor autohton ┼či a unui ipocrit vin australian. Nici damele care apar ├«n reclamele la ┼čampon nu ┼úip─â mai frumos dec├«t ┼úipam eu ├«n ma┼čin─â ori de c├«te ori capul tovar─â┼čului de drum, ╚Öoferul ├«nsu╚Öi, amor┼úit de aerul podgoriilor cu canguri, se pr─âv─âlea pe volan.) Constatarea prietenului englez nu se referea ├«ns─â neap─ârat la apeten┼úa universitarului rom├ón pentru alcool, c├«t la prezen┼úa (excesiv─â) a spirtoaselor ├«n spa┼úiul nostru academic. El observase c─â nu trecea s─ârb─âtoare la care universitarii b─â╚Ötina╚Öi s─â nu scoat─â pe mas─â ÔÇ×t─âriileÔÇŁ, indiferent de or─â ori dispozi┼úie. Chiar micile aten┼úii, sesizase el, se axau pe acelea┼či b─âuturi ÔÇ×gradateÔÇŁ. Pentru a fi conving─âtor, mi-a oferit un exemplu din istoria cultural─â britanic─â. ├Änc─â de la ├«nceputul secolului, povestea interlocutorul meu, se instaurase ├«n universit─â┼úile insulare o tradi┼úie. Fiecare doctorand, la sf├«r┼čitul programului de studii, obi┼čnuia s─â aduc─â profesorului-coordonator o sticl─â din whisky-ul cel mai bun. Nimic ostentativ. Doar recuno╚Ötin╚Ť─â simbolic─â ╚Öi bucurie a celebr─ârii momentului. Pe la jum─âtatea anilor ÔÇÖ70, autorit─â┼úile engleze au decis s─â interzic─â totu╚Öi obiceiul. Prezen┼úa alcoolului ├«n universit─â┼úi a devenit, brusc, prohibit─â. Explica┼úia oficialilor a avut nuan╚Ťe hermeneutice interesante: cadourile alcoolice, au zis ei, ├«ncurajeaz─â elitele profesorale s─â bea, afect├«nd astfel dinamica intelectual─â a ├«ntregii societ─â┼úi.

De aceea se ar─âta mirat de entuziasmul bahic oaspetele nostru. A vedea alcool ╚Öi veselie prin birourile profesorale constituia pentru el o experien╚Ť─â suprarealist─â. Din fericire, m─â g├«ndesc azi retrospectiv, bietul om nu avusese ocazia s─â participe la sus╚Ťineri de gradul I ├«n ╚Öcoli. Ce talazuri de alcool loveau acolo derutata comisie universitar─â prin anii ÔÇÖ90! Se ├«nt├«mpla ├«n cabinetele directorilor de licee ├«nc─â de la 8 diminea╚Ťa. Ziceai c─â ai aterizat la o nunt─â ├«mp─âr─âteasc─â ╚Öi nu la un examen didactic. Dac─â-╚Ťi puneai mintea cu dasc─âlii locali, intrai ├«n pancreatit─â acut─â pe la ora 10 ╚Öi nu mai prindeai sus╚Ťinerea lucr─ârii metodico-╚Ötiin╚Ťifice de la 12. Vremuri zglobii. ├Ämi revine ├«n minte imaginea unui palid universitar descins ├«ntr-un asemenea cadru festiv cu o cumplit─â migren─â matinal─â. Refuza s─â se ating─â de licorile ├«n╚Öirate pe biroul directorului. Localnicii s-au ├«ngrijorat. Oare ce transmitea dumnealui? Nu erau produsele lor alcoolice la nivelul preten╚Ťiilor sale? ├Äntr-un t├«rziu, insul respectiv a cerut ceva pentru cumplita durere de cap. S-au luminat cu to╚Ťii la chip. Directorul a strigat la un profesor tinerel: ÔÇ×Marinic─â, ia adu tu chestia aia de migren─â de la cantin─â! O ╚Ťineam pentru pr├«nz, dar lui domÔÇÖ profesor ├«i trebuie acumÔÇŁ. Marinic─â a revenit vesel cu o sticl─â de whisky afumat ├«n m├«n─â. La vederea ei, tristul evaluator s-a prelins, ├«nvins, pe scaun, ╚Öoptind ca un muribind: ÔÇ×Un algocalmin ori un antinevralgic, pentru numele lui Dumneazeu, asta voiam...ÔÇŁ. ├Än prezent, lucrurile s-au schimbat, f─âr─â ├«ndoial─â, dar pe b─âtr├«nii ca mine ÔÇ×amintirile ├«i r─âscolescÔÇŁ. N-o pot uita nici pe studenta (ÔÇ×nou─âzecist─âÔÇŁ) care m─â abordase pe toate c─âile pentru a-mi oferi o saco┼č─â cu ni┼čte sticle zorn─âitoare. Refuzat─â p├«n─â la exasperare, domni┼čoara a apelat la un tertip vechi. ┼×i-a convins m─âtu┼ča ÔÇô fost─â coleg─â de facultate cu mama mea ÔÇô s─â fac─â o vizit─â amicei din studen┼úie. Dup─â pup─âturile de rigoare, madama a plasat punga maic─â-mii, cu men┼úiunea inofensiv─â: ÔÇ×Ceva pentru b─âie┼úelul t─âu de la nepo┼úica meaÔÇŁ. Mama, persoan─â cu sim┼úul r─âspunderii, de╚Öi stingherit─â, m-a chemat s─â-mi ridic ÔÇ×ploconulÔÇŁ. I-am spus calm s─â-┼či sune colega ┼či s─â o avertizeze c─â, dac─â nu-┼či recupereaz─â plasa rapid, voi fi nevoit s─â o depun la Secretariat ca ÔÇ×obiect pierdutÔÇŁ. Doamna a venit r─âv─â┼čit─â ┼či a luat saco┼ča, dar nu a uitat s─â-i arunce maic─â-mii peste um─âr: ÔÇ×Drag─â, dac─â nu-i plac tradi┼úiile noastre, poate ar trebui s─â ia avionul ┼či s─â se duc─â ├«napoi ├«n AmericaÔÇŁ. M-am ├«nc─âp─â╚Ť├«nat s─â n-o fac. ╚śi nu regret.

Codrin Liviu Cu╚Ťitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: Omul multiplu, Editura Junimea, 2021.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.