Sărăcia covoarelor de mere

Publicat în Dilema Veche nr. 334 din 8-14 iulie 2010
Sărăcia covoarelor de mere jpeg

„Capitala Madagascarului?“ „Antananarivo“, răspunde Marcel, dînd uşor din mînă, a lehamite. „Altceva, mai greu.“ „Distanţa între Pămînt şi Soare“, mai încearcă nea Vasile. „Ete na, asta nu ştiu“. „Ha, te-am prins. Ia viteza luminii şi înmulţeşti cu 8 minute şi 40 de secunde“. Sîntem undeva între Azuga şi Predeal, mai avem drum lung pînă la Saschiz, vreo 3 ore. În autocar, cîţiva moţăie. Gheorghe, Dan şi Mihai spun bancuri, Marcel şi nea Vasile o ţin cu întrebările de cultură generală. Cei din Valea Lungă se uită la peisaj. Pasagerii sînt din Maluri şi Glodeni (de Pucioasa), cu grădini şi livezi pînă la Brătuleşti. Trecem munţii, cum s-ar spune, în Ardeal, să vedem cum au reuşit oamenii „ăia“ să se asocieze şi să o ducă un pic mai bine. În termeni europeni-comunitari, dîmboviţenii din autocar s-ar numi mici fermieri. Unii sînt pensionari, dar au încă putere de muncă. Alţii sînt şomeri sau lucrează în construcţii, fiecare după pricepere. Mihai ştie să toarne fundaţii şi se pricepe la zidărie. Dan este un instalator bun, Gheorghe lucrează excelent în lemn. Toţi au şi cîte o bucată de pămînt de pe care scot o roşie, un ardei, un cartof sau cît mai multe căpiţe de fîn. Au şi mulţi meri, cireşi, vişini sau pruni.

Sînt oameni care, deşi nu se dau în lături de la muncă, trăiesc la limita sărăciei. Orice ban în plus le-ar prinde bine. Cu toate astea, în fiecare toamnă, toate uliţele şi grădinile sînt acoperite de un covor de fructe care putrezesc lent, pînă la venirea zăpezii. O singură excepţie: prunele (nu, nu se folosesc la magiun). Nimeni nu prea culege merele, perele, cireşele, coacăzele sau corcoduşele. Ce să facă cu ele? Nu au aspect comercial, nu se pot vinde ca atare, la piaţă. Pe mine, bucureşteanul-client de supermarket, situaţia mă enervează. Aşa că am dat sfoară-n sat, apoi am primit sprijin de la Consiliul Judeţean (autocarul), am dat un telefon la fundaţia ADEPT din Saschiz şi am plecat în… community trip pentru a studia a success story şi a face transfer de bune practici (scuzaţi expresiile, dar am preluat şi eu din lemnoşeniile de Bruxelles).Cei de la ADEPT au fost ireproşabili. Şi-au prezentat activitatea, ne-au arătat centrul de colectare şi prelucrare legume-fructe. Au insistat pe ideea că asocierea poate fi mama succesului; nici la ei nu a mers deloc uşor, cu toate că Saschizul este o comună de cultură săsească, în care lucrul în comun este mult mai natural decît în Regat. A venit şi primarul, să ne salute şi să stea de vorbă cu noi, cu musafirii. Ba, ne-a mai şi pus la dispoziţie pensiunea lui agro-turistică, să ne facem un grătar şi să îi gustăm palinca. Nu ne-a costat nimic, a făcut-o din pură amabilitate.

În timpul vizitei în bucătăria de gemuri, „ai mei“, dîmboviţenii, au fost interesaţi „pe specializări“. Femeile au făcut rapid schimb de reţete, Dan s-a uitat după detaliile instalaţiilor, dna profesoară Ionescu a vrut să ştie cît de greu a fost să se strîngă oamenii la un loc, într-un proiect comun. Gheorghe era cu ochii la bîrnele construcţiei. „Mama să mă ia, cum au construit ăştia, io băgam trei găleţi de cuie, saşii au tăiat lemnul de s-a îmbinat singur.“ Invidie profesională. S-a făcut un pic de linişte atunci cînd au aflat că toată investiţia a fost de o sută de mii de euro. Au căzut pe gînduri, dar le-a trecut rapid melancolia bănească atunci cînd primarul le-a reamintit că banii europeni pe dezvoltare rurală sînt, în bună parte, nefolosiţi.

După picnicul din grădina pensiunii, pe drumul de întoarcere, n-a mai fost nici un concurs de cultură generală. Părea că le priise excursia. Cei mai mulţi ziceau că se poate, că asocierea nu mai pare o idee trăznită. Meşterii şi-au dat seama că bucătăria de gemuri din Saschiz este, pînă la urmă, doar o bucătărie, nu o staţie spaţială. Femeile au căzut de acord că merele care putrezesc în şanţ sînt semn de risipă şi sărăcie, nu de belşug.

Cred că şi-au dat seama că, dacă vor reuşi să se asocieze, or să trăiască un pic mai bine. Singura dezamăgire a fost nea Neluţă. Deşi programasem „şedinţa de evaluare a acţiunii“ la el, la o bere, Neluţă a dezertat. Era meciul Olanda-Brazilia şi a închis magazinul. Urît din partea lui. 

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât de mult ne influențează emoțiile destinul. Psiholog: „Cine le stăpânește, își controlează cu adevărat viața”
Nu punem mare preț pe forța emoțiilor, considerând că, de fapt, gândurile și programele mentale sunt cele care ne controlează destinul. Acest lucru este adevărat doar într-o anumită măsură, pentru că stările pe care le experimentăm zilnic au un rol determinant în viața personală și profesională.
image
Cel mai mare inamic al speciei umane. Are numai 6 mm, dar ucide anual aproape un milion de oameni
Cel mai mare inamic al umanității este de fapt o insectă banală, pe care o întâlnim inclusiv în România. Țânțarul este responsabil de moartea a 830.000 de oameni anual, iar specialiștii consideră că această insectă prin efectele produse a schimbat efectiv istoria umanității.
image
Tânăra care a făcut un scop în viață din a-i ajuta pe alții. Bistro-ul ei social, loc de întâlnire al celor ce vor să ajute
Când dorința de a face bine întâlnește inteligența umană, iese un bistro social. O tânără din Baia Mare a pus bazele unei astfel de afaceri tocmai din dorința de a face bine. Despre inteligența ei ne-a convins în momentul în care a început să vorbească despre această afacere, făcută pentru a ajuta

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.