Să vorbim, așadar, despre schimbare

Publicat în Dilema Veche nr. 939 din 7 – 13 aprilie 2022
FILIT – Iași 2021 jpeg

Se anunță vremuri cu adevărat noi pentru sistemul educațional românesc. Declarațiile domnului ministru Sorin Cîmpeanu de săptămîna trecută seamănă aproape cu un manifest revoluționar, pe care unii îl îmbrățișează cu avînt, iar alții îl critică de pe poziții conservatoare. Din capul locului spun că eu sînt pentru schimbare, dacă aceasta va fi gîndită ca strategie eficientă pe termen lung și că, de altfel, este o schimbare pe care am dorit-o, unele aspecte din ceea ce anunță ministrul, mai ales cele legate de evaluare, propunîndu-le și eu de mai multe ori de-a lungul timpului, fie prin articolele scrise (spre exemplu în „Evaluări fantastice“, unde am amendat existența, încă, a tezelor și necesitatea unor formule noi de evaluare, sau în „Zece chestii pe care ați vrea să le știți (II)“, în care explicam un sistem modular și de evaluare dintr-o școală din Luxemburg), fie în cadrul diverselor grupuri de dialog sau de lucru, formale sau informale.

Să vorbim, așadar, despre schimbare. M-a luat cu adevărat prin surprindere anunțarea unui proiect atît de spectaculos, pe un fond al unor ultimi ani destul de tradiționalist și conservator ca viziune, și primul lucru pe care l-am spus este că, dacă se va pune în practică, desigur, cu o marjă de predictibilitate a eficienței cît mai rezonabilă, tot răul ultimilor cinci-zece ani va fi oarecum compensat. Am trece la un învățămînt cu adevărat modern. Dar să nu ne pripim, lucrurile care arată bine ca formă trebuie să își găsească și fondul.

Cele două modificări majore anunțate de domnul ministru vizează structura anului școlar și modalitățile de evaluare a elevilor. Chiar dacă le privim separat, acestea se află în relație de corespondență, interogîndu-se reciproc și influențîndu-se reciproc. În privința structurii anului școlar se anunță cinci module de învățare, între care se situează vacanțe scurte, de cîte o săptămînă, două. Ei bine, termenul generic module pare momentan încă oarecum abstract și golit de conținut. Vorbim despre cinci unități de activitate didactică, de fapt, față de două (semestrele) sau trei (trimestrele) care pînă acum au fost experimentate de sistem. Nu există încă date despre faptul că altceva de fond ar determina această secvențiere, cum ar fi, poate, necesitatea de a absolvi un modul pentru a trece în altul. În fapt, în actuala viziune a programelor școlare, materia este structurată pe unități de învățare, care ar putea corespunde acestor cinci module anunțate. Nu e rău! S-a mai afirmat și că profesorii vor avea libertatea de a-și planifica și organiza demersul didactic anual, deci că își vor putea gîndi componența acestor module după cum li se pare mai eficient, ceea ce iar mi se pare de bun augur, cu condiția să existe totuși niște recomandări de echilibrare a acestora, astfel încît să nu ajungem la situații în care în două module să se facă doar gramatică, spre exemplu. Am auzit și voci care au arătat rezerve față de această structură, vizînd mai ales faptul că părinții care lucrează vor trebui să găsească soluții pentru vacanțele intermodulare în care elevii nu merg la școală. Sînt sigur că inclusiv la nivel de organizare școlară se pot găsi și că nu sînt foarte complicate. Nu aș face din această chestiune un argument de renunțare la sistemul modular.

Partea cea mai provocatoare mi se pare cea care vizează evaluarea. Pînă una-alta, elementul cert anunțat de domnul ministru este renunțarea la teze. Uf, în sfîrșit! O reminiscență prăfuită pe care de multă vreme am contestat-o (atît eu, cît și alți colegi ai mei; spre exemplu, împreună cu Monica Halaszi am încercat să o propunem acum cîțiva ani la nivel ministerial) și pe care nu prea mai speram să o văd pusă în practică. De ce sînt aceste teze retrograde? Îmi permit să mă autocitez: În actuala formulă curriculară însă, materia este organizată în unități de învățare, la finalul fiecăreia existînd evaluări sumative. Așadar, teza nu face altceva decît să dubleze notarea de la finalul acestor unități, fiind evaluate de două ori aceleași conținuturi.

Existența acestor teze este, pe de altă parte, o formă de a recunoaște un dezechilibru de percepție a importanței unor materii în raport cu altele, căci ele sînt asociate doar cu unele discipline, fapt care, iar, contravine viziunii moderne și integratoare a proiectului curricular actual. Mai adaug ceea ce am mai spus prin alte părți, că o notă luată la teză, așadar într-un moment fix, nu poate reflecta ideea de progres, de evaluare formativă.

Am susținut necesitatea renunțării la multe note obținute pe parcursul unui semestru, cu medie semestrială, în favoarea unor evaluări de progres, formative, respectiv cu o notă de final de semestru sau de an, cum pare că se proiectează acum, proces dublat de o fișă descriptivă de analiză a evoluției elevului. Mă autocitez din nou, referindu-mă la sistemul luxemburghez: Amintesc și modul în care este organizat anul școlar, nu în două semestre ca la noi, ci în perioade, care sînt patru la număr pe parcursul anului școlar […]. Pe parcursul acestor perioade elevii nu primesc note. În fapt, au evaluări prin teste sau proiecte la sfîrșitul unor unități de studiu, dar ele nu se trec în catalog ca la noi, ci constituie părți din singura notă care se acordă la sfîrșitul perioadelor, ca un fel de medie, în fapt, nota pentru respectiva perioadă. Nu există teze, sînt inutile, cînd oricum există evaluările de progres. Programa de studiu nu încurajează deloc competiția, ci colaborarea.

Domnul ministru mai anunță și existența la final de an a unor evaluări standardizate. E foarte bine! Dar, dacă sînt evaluări, nu examinări, ele ar trebui receptate ca atare: instrumente reglatoare sistemice, nu de notare. Așadar, rezultatele la aceste evaluări standardizate nu ar trebui să constituie notă finală și nici să înlocuiască tezele, cu un alt nume. Va mai fi de discutat despre aceste lucruri.

Ce pot să spun, pentru moment? Că, în sfîrșit, aud despre niște schimbări cu viziune, sînt sigur că mulți oameni valoroși au contribuit la decizia domnului ministru cu sfaturi. Așteptăm cu nerăbdare urmarea. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Farmacia din grădină. Rolul legumelor în prevenirea unor boli foarte grave, explicat de un renumit cercetător român
Legumele și verdețurile din grădină au efect terapeutic, cu atât mai puternic cu cât ele sunt produse în sistem tradiţional. O spun specialiştii în horticultură care s-au convins, în urma unor studii, că organismul uman preia din roadele pământului o gamă largă de substanţe care ne menţin sănătatea
image
Motivul incredibil pentru care au fost terorizați niște români în Mexic. „I-au adus pe unii agitați, cu arme”
Mexic e o destinație exotică la care visează numeroși români, dar fără să știe riscurile la care se expun. În primul rând, de multe ori vameșii mexicani le interzic accesul și îi expulzează imediat ce coboară din avion. Când totuși le este permis să viziteze țara, au parte de surprize neplăcute
image
Eroarea celor care plâng după industria comunistă. Economist: „Avem una dintre cele mai complexe economii din lume”
Contrar nostalgicilor care plâng după baza industrială moștenită din comunism, România astăzi una dintre cele mai complexe economii din lume, susține economistul Radu Nechita, citând un studiu de la Harvard. El explică de ce industria comunistă era una falimentară

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.