Să treci strada pe verde

Publicat în Dilema Veche nr. 890 din 29 aprilie - 5 mai 2021
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

O să încep acest text cu o mică dezvăluire de ordin personal. La vreo două zile după ce mi-a fost administrată prima doză de vaccin, Italia a anunțat că a decis să retragă lotul din care provenea respectiva doză. Motivele le cunoașteți deja – există suspiciunea că produsele AstraZeneca ar fi la originea unor tromboze. Mai sînt cîteva zile pînă cînd voi primi a doua doză și am să mă prezint la centrul de vaccinare fără prea multe ezitări. Încerc, mai jos, să explic de ce.

Primul și, probabil, cel mai relevant argument este acela statistic. Procentul de persoane care au suferit efecte adverse severe ca urmare a administrării vaccinului este mai mic decît cel cu simptome similare din populația generală.

Sigur, vor fi oameni care, puși în aceeași situație, vor spune, pe bună dreptate: „Eu nu sînt populația generală. Riscul mi-l asum personal și nici o statistică nu îmi va rezolva problemele de sănătate cu care aș putea să mă aleg”. Acești oameni ar avea, evident, dreptate. Dar statistica are și ea rolul ei. Probabil, cel mai important, este acela de a permite alegeri informate. Acel gen de alegere care te duce la decizia de a trece strada la culoarea verde a semaforului. Riscul unui accident scade, dar nu este eliminat cu totul. Există întotdeauna și posibilitatea ca, fix atunci, să te intersectezi cu, să zicem, fiul unui președinte de ligă de fotbal, prea drogat, la volanul unei mașini prea mari care merge mult prea repede. E, de asemenea, și posibilitatea unui trăsnet. Statistic, există și asta.

Al doilea argument ține de poziția de membru al societății. A nu fi unul dintre cei care contribuie la răspîndirea pandemiei este o datorie, dacă nu umană, măcar civică. Dacă cifrele publicate zilnic în România au contribuit la o oarecare desensibilizare a publicului, cele care vin din alte părți ar trebui să îngrijoreze. Luați India, de exemplu. O banală trecere în revistă a titlurilor de zilele astea te duce cu gîndul la descrierea unui coșmar al unui pacient cu febră prea mare și imaginație prea bogată. Afli astfel că spitalele fac apeluri disperate pentru oxigen. Nu toate primesc răspuns. Oxigenul vine adesea de pe piața neagră și nu oricine și-l permite. BBC constată mirat că pînă și privilegiații Indiei au rămas fără privilegii. Fiecare e pentru sine. Trăiești dacă știi pe cineva care știe pe cineva. Și dacă îți permiți. Sînt oameni care mor pe holuri de spitale pentru că de zile întregi nu mai sînt paturi la terapie intensivă. În jurnalele de știri internaționale, rudele decedaților își exprimă resemnate recunoștința că au primit o targă pentru a putea transporta cadavrele. Alții mor acasă. Sufocați. Nici măcar despărțirea nu mai are vreo urmă de normalitate. Se organizează incinerări colective. Durerea nu mai are identitate distinctă. E comună. Deși e imposibil de măsurat, devine și ea statistică. Adică impersonală. Îți poți închipui durerea unui om, dar cea sincronizată a unor mii de oameni, mai greu. 

Sigur, aici nu e India. Dar sigur nu e? Uneori mai ard spitale, sistemul e întins la maximum (ferească Arhitectul să spui asta din interiorul lui, vei fi privit ca alarmist și excentric și s-ar putea să fii trimis la plimbare), iar cînd e vorba de acces la resurse, e posibil să nu fii chiar prioritar.

Al treilea argument ține, așadar, de simpla supraviețuire într-o țară în care statul a ales, nu mai departe de acum cîteva luni, să prioritizeze „speciali”. Din acest punct de vedere, pentru orice cetățean al României, vaccinarea reprezintă și o întoarcere la statutul de egalitate cu „specialii”, „deosebiții”, „inevitabilii”, spuneți-le cum vreți, care și-au făcut loc dînd din coate la începutul procesului de vaccinare cu largul concurs al unei administrații care, teoretic, guvernează în numele tuturor. Deci vaccinarea este o restabilire a statutului care legal n-a fost niciodată alterat. Faptele au arătat însă altceva.

Vaccinarea ține și de spațiul privat. Nu e nimeni, pro sau contra vaccinare, care își propune să își supună familia și prietenii la teste emoționale îmbolnăvindu-se. Să iei măsuri de protecție pentru ca așa ceva să nu se întîmple e o decizie rațională.

Apoi e egoismul. Ăla bun. Ăla care te face să iei decizii bazate pe dorința de a bea un pahar de vin la o terasă din București, discutînd despre soarta lumii și meme-uri de pe Internet. Ăla care te face să vrei să călătorești iar. Să cunoști oameni și locuri fără să tresari cînd tușește careva. Egoismul acela care îți spune că e prea devreme să te oprești. Mai ai lucruri de văzut, de învățat, de cîștigat, de pierdut, de iubit, de uitat.

De ce să renunți la toate astea? Pentru că ai văzut ceva pe Internet? Viața e în altă parte. 

P.S. Marți erau deja 13 județe în care nu mai dorea nimeni să se vaccineze. Pentru cei care au făcut-o deja e cumva o datorie să își convingă apropiații să procedeze la fel. Nu pe tonul campaniilor heirupist-sforăitoare de la televizor. Ci pe tonul acela cu care vorbești cu un om de care îți pasă. Cinismul nu e o opțiune. Nici acum, nici altă dată.

Teodor Tiţă poate fi găsit și la twitter.com/jaunetom.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Experienţa unui turist în Cluj: „Nu pare din România. Arată într-un fel... “
Un turist a relatat impresiile sale după ce a vizitat Clujul şi spune că oraşul arată diferit de alte localităţi din România. Turistul a făcut mai multe remarci şi a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
Deşi temperaturile scad uşor, căldura extremă face ravagii în România. După valul de aer tropical, meteorologii anunţă furtuni violente.
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.