S─â privim realist victoria FIDESZ

Publicat în Dilema Veche nr. 738 din 12-18 aprilie 2018
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

Rar se ├«nt├«mpl─â ca un rezultat electoral previzibil, precum victoria lui Viktor Orb├ín ├«n alegerile parlamentare desf─â╚Öurate duminic─â ├«n Ungaria, s─â fie at├«t de comentat ├«n presa interna╚Ťional─â. S├«nt ├«ns─â foarte importante semnifica╚Ťiile acestei victorii ÔÇô ╚Öi mai ales dimensiunile ei, cele date de scorul real ╚Öi cele reflectate ├«n num─ârul de locuri din Parlament.

Premierul maghiar Viktor Orb├ín a declarat c─â victoria sa ÔÇ×decisiv─âÔÇť reprezint─â ÔÇ×o oportunitate de a ap─âra UngariaÔÇť. Iar cuv├«ntul ÔÇ×ap─ârareÔÇť pare s─â fi fost unul fundamental pentru asigurarea victoriei FIDESZ.

Comunicatorii partidului au ╚Ötiut s─â induc─â teama ├«n r├«ndul electoratului ╚Öi s─â ridice miza alegerilor, pe care le-au prezentat ca fiind hot─âr├«toare pentru viitorul Ungariei: ori FIDESZ, ori haosul generat de valul de migran╚Ťi. Sigur, migran╚Ťii nu se mai afl─â la frontiere, dar s├«nt ├«nc─â proaspete amintirile de acum trei ani, c├«nd o jum─âtate de milion de refugia╚Ťi au tranzitat ╚Ťara. ╚śi discursul a func╚Ťionat.

Aplauzele pentru victoria liderului de la Budapesta au fost firave ├«n r├«ndul mainstream-ului european, ceea ce a f─âcut s─â se aud─â ╚Öi mai bine mesajul de satisfac╚Ťie al liderului extremei drepte franceze, Marine Le Pen, sau, de ce nu, glasul pre╚Öedintelui pro-rus de la Chi╚Öin─âu, Igor Dodon.

Ce urmeaz─â acum? Pentru The Guardian, realegerea lui Orb├ín reprezint─â o provocare major─â pentru UE. Cu toate acestea, este greu de ├«ntrev─âzut c─â Bruxelles-ul va risca tocmai acum vreo ac╚Ťiune major─â contra Budapestei, cu un Viktor Orb├ín reconfirmat la urne, ├«ntr-un mod at├«t de str─âlucit. De altfel, mul╚Ťi observatori europeni consider─â c─â pre╚Öedintele Jean-Claude Juncker r─âm├«ne reticent ├«n a deschide o confruntare cu Orb├ín.

S─â nu uit─âm c─â FIDESZ face parte din Partidului Popular European, familia politic─â dominant─â a Uniunii Europene, din care face parte ├«nsu╚Öi pre╚Öedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker. Dar ╚Öi cancelara Angela Merkel. Nici cele mai clare derapaje ale Budapestei de la valorile europene (cum ar fi legile ├«mpotriva Universit─â╚Ťii Central-Europene sau atacurile la independen╚Ťa Justi╚Ťiei), nici scandalurile de corup╚Ťie din jurul lui Viktor Orb├ín, nici atitudinea Ungariei ├«n criza refugia╚Ťilor nu au generat vreo reac╚Ťie pe linie politic─â din partea popularilor europeni ├«mpotriva colegilor lor din Ungaria.

Dimpotriv─â, PPE a l─âsat mereu impresia c─â ├«l protejeaz─â pe Orb├ín ├«n fa╚Ťa multor critici. Prilej pentru sociali╚Ötii europeni s─â reac╚Ťioneze sarcastic dup─â anun╚Ťarea rezultatelor la alegerile de duminic─â, numindu-le o victorie ├«mpotriva Uniunii Europene, cu ╚Ötampila PPE.

Publica╚Ťia european─â Politico vorbea, ├«n contextul postelectoral ungar, despre ÔÇ×Noii comuni╚Öti de la Budapesta ╚Öi Var╚ÖoviaÔÇť. Noii lideri na╚Ťionali╚Öti, spune publica╚Ťia, par s─â se inspire din acelea╚Öi manuale ca ╚Öi predecesorii lor ÔÇô cu paternalismul discursului lor ╚Öi cu obsesia du╚Ömanilor externi.

Orb├ín intr─â ├«n vechile mantre marxiste pe care le-a ├«nv─â╚Ťat ├«n ╚Öcoal─â atunci c├«nd cheam─â la o ÔÇ×societate bazat─â pe munc─âÔÇť ╚Öi la reindustrializarea Ungariei, ╚Öi avertizeaz─â asupra pericolului ÔÇ×specula╚ŤiilorÔÇť.

La fel ca FIDESZ, PiS a capitalizat frustr─ârile postcomuniste ÔÇô avansul economic neuniform ╚Öi un anumit e╚Öec de p├«n─â acum, ├«n a ajunge din urm─â Occidentul. Pur ╚Öi simplu, ├«n Polonia, aspira╚Ťiile avanseaz─â mai repede dec├«t schimb─ârile.

Trebuie s─â privim ├«ns─â cu mult─â luare-aminte aceste realit─â╚Ťi. Pentru c─â, da, este o realitate men╚Ťinerea discrepan╚Ťelor Est-Vest, chiar ╚Öi ├«n cazul statelor membre considerate p├«n─â acum ceva timp drept ÔÇ×elevii-model ai integr─âriiÔÇť.

Desigur, Ungaria ╚Öi Polonia au progresat enorm de la aderarea la Uniunea European─â. Cu toate acestea, inegalit─â╚Ťile persist─â. Mai r─âu, s-au acumulat diferen╚Ťe mari de dezvoltare ├«ntre regiuni sau ├«ntre urban ╚Öi rural ÔÇô cu consecin╚Ťe vizibile deja asupra h─âr╚Ťilor electorale, nu doar ├«n aceste dou─â ╚Ť─âri, ci ╚Öi ├«n Rom├ónia.

Nu cumva politicieni precum Orb├ín ╚Öi Kaczynski s-au priceput mai bine dec├«t al╚Ťii s─â capitalizeze politic aceste tensiuni interne? Nu cumva am fost prea optimi╚Öti crez├«nd c─â doar simplul acces la pia╚Ťa unic─â va garanta dezvoltarea rapid─â a statelor foste comuniste, va aduce bun─âstare pentru to╚Ťi ╚Öi va contribui la consolidarea capitalului local?

Evident c─â toate acestea s-au ├«nt├«mplat, ├«ntr-o bun─â m─âsur─â. To╚Ťi est-europenii, fie ei polonezi, unguri, rom├óni sau bulgari, o duc mai bine de c├«nd cu aderarea la UE ╚Öi infinit mai bine dec├«t vecinii lor care nu au aderat. Dar oare oamenii apreciaz─â situa╚Ťia ├«n raport cu realit─â╚Ťile ╚Öi cu statisticile sau cu percep╚Ťiile proprii?

Ar fi o mare gre╚Öeal─â s─â simplific─âm lucrurile ╚Öi s─â expediem victoria FIDESZ doar pe terenul populismului, na╚Ťionalismului ╚Öi, eventual, al amestecului rusesc. O fi fost ╚Öi ceva din toate acestea, dar cauzele pot fi cu mult mai profunde ╚Öi merit─â analizate cu aten╚Ťie de aici ├«nainte.

În orice caz, acum, la cald, putem spune un singur lucru: problema central-europeană e o problemă a Uniunii Europene și trebuie tratată ca atare.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.