S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 943 din 5 ÔÇô 11 mai 2022
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg

Andreea e ├«ntr-a ╚Öaptea, la o ╚Öcoal─â gimnazial─â de cartier, considerat─â destul de bun─â. O ╚Öcoal─â cu rezultate bune la examenele na╚Ťionale. Este o ╚Öcoal─â gospod─ârit─â bine, cu un management eficient. ╚śi profesorii s├«nt, de altfel, ├«n marea lor majoritate, deschi╚Öi, umani, aten╚Ťi la nevoile elevilor.

Totu╚Öi, Andreea, pe m─âsur─â ce a trecut timpul, s-a reg─âsit tot mai greu ├«n colectivul de colegi, iar ├«n rela╚Ťiile cu profesorii a ├«nceput s─â aib─â tot felul de tensiuni. Prin clasa a V-a, nu sim╚Ťea lucrurile acestea ├«nc─â. Apoi, trec├«nd timpul, ele s-au accentuat.

Andreea nu este un elev care s─â performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatr─â grea de ├«ncercare. Se descurc─â mai bine la disciplinele umaniste, ├«n special la rom├ón─â. ╚śi pasiunea ei este desenul, dar se viseaz─â, la drept vorbind, regizoare sau poate actri╚Ť─â. ├Äntre Andreea ╚Öi colegele ei au ├«nceput s─â apar─â prin clasa a VI-a unele diferen╚Ťe, care acum, ├«ntr-a ╚Öaptea, s├«nt mai evidente. Au ├«nceput s─â fie vizibile la nivel fizic. Andreea s-a dezvoltat parc─â mai repede dec├«t colegele ei, s-a ├«n─âl╚Ťat, a ├«nceput s─â semene a adolescent─â. Cu toate acestea, Andreea nu se simte chiar bine ├«n pielea ei: nu i se pare c─â are corp frumos ╚Öi asta o st├«njene╚Öte. Se ├«mbrac─â cu haine largi, c├«t mai largi, pentru a nu se putea ghici deloc ce se afl─â sub ele. Dar ╚Öi ├«n alte privin╚Ťe, Andreea simte distan╚Ťa fa╚Ť─â de colegele ei: o preocup─â moda, dansul, cinematografia etc., ├«n vreme ce colegele ei nu au astfel de g├«nduri. Toate aceste aspecte au dus ╚Öi la o preocupare mai excesiv─â a ei fa╚Ť─â de chipul s─âu. A ├«nceput s─â se vopseasc─â, s─â ├«╚Öi pun─â gene, s─â se machieze.

Profesorii au ├«nceput ╚Öi ei s─â observe transform─ârile Andreei. ╚śi s─â nu fie de acord cu ele. Astfel ├«nc├«t, ├«ncet-├«ncet, au ap─ârut animozit─â╚Ťi. Un profesor ├«i spune c─â la ora lui s─â nu mai ├«ndr─âzneasc─â s─â apar─â machiat─â. Altul ├«i spune c├«teva vorbe mai t─âioase. Altul ├«i spune c─â n-o s─â ajung─â nic─âieri ├«n via╚Ť─â cu astfel de atitudini. Dar, mai ales, aceste nemul╚Ťumiri ale profesorilor se reflect─â ╚Öi ├«n notele pe care le ob╚Ťine, ea sim╚Ťindu-se adesea nedrept─â╚Ťit─â.

Pe fondul acesta, Andreea a ├«nceput s─â dezvolte ╚Öi o form─â de depresie. Se simte neatr─âg─âtoare, constat─â c─â eforturile ei de a-╚Öi face treaba la ╚Öcoal─â nu s├«nt r─âspl─âtite sau s├«nt nerecunoscute. Pentru c─â, trebuie s─â spunem, Andreea se str─âduie╚Öte s─â ├«╚Öi fac─â obliga╚Ťiile ╚Öcolare. Nu e un elev str─âlucit, mai ales la ╚Ötiin╚Ťe, cum spuneam, dar nu e deloc del─âs─âtoare. Totu╚Öi, se vede amenin╚Ťat─â cu corigen╚Ťe ╚Öi are dificult─â╚Ťi ├«n a mai comunica cu unii profesori.

Mai r─âu este ├«ns─â c─â a ├«nceput s─â ├«╚Öi deterioreze ╚Öi rela╚Ťia cu p─ârin╚Ťii. De╚Öi ace╚Ötia s├«nt al─âturi de ea, iubind-o, au ├«ncercat s─â o ├«ndrume s─â aib─â atitudini pe care profesorii s─â nu le mai conteste. Au ├«ncercat s─â o conving─â s─â nu mai ias─â ├«n eviden╚Ť─â prin modul ├«n care se ├«mbrac─â sau se machiaz─â ╚Öi s─â o ajute s─â fie acceptat─â. Dar Andreea a ajuns s─â nu se simt─â ├«n╚Ťeleas─â nici acas─â ╚Öi s─â ├«╚Öi accentueze depresia. Au fost la ╚Öcoal─â, vorbind cu profesorii, f─âr─â s─â aib─â atitudini revendicative, ci cu explica╚Ťii ╚Öi ├«ncerc─âri de dialog deschis. Lucrurile, ├«ns─â, nu s-au ├«mbun─ât─â╚Ťit, iar rela╚Ťia lor de acas─â, cu Andreea, a devenit ╚Öi ea tot mai tensionat─â.

Au dus-o apoi la psihoterapie. Aici a avut loc o schimbare destul de semnificativ─â, atunci c├«nd terapeuta le-a spus, f─âr─â ├«nconjur, c─â genera╚Ťiile de ast─âzi s├«nt ├«n bun─â m─âsur─â mai precoce, c─â mul╚Ťi ├«╚Öi ├«ncep via╚Ťa sexual─â ├«n clasele de gimnaziu, de╚Öi ├«nc─â nu e cazul Andreei. Apoi, aceasta a aflat c─â Andreea mai fumeaz─â uneori ╚Öi i-a ├«ndemnat pe p─ârin╚Ťi s─â nu ├«i interzic─â total, povestindu-le c─â ╚Öi ea a fumat ├«n clasa a ╚Öaptea.

Una peste alta, psihoterapeuta a ╚Ťinut ├«n bun─â m─âsur─â partea Andreei, neconsider├«nd c─â aceasta este un copil cu probleme reale, ci mai degrab─â c─â mediul i-a devenit cumva ostil, pentru c─â ea este altfel dec├«t majoritatea celor cu care interac╚Ťioneaz─â. Le-a sugerat p─ârin╚Ťilor s─â o sus╚Ťin─â ╚Öi ├«n privin╚Ťa aspira╚Ťiilor ei profesionale de viitor. Dac─â Andreea vrea s─â fie artist─â, de ce s─â o ├«mpiedice, cu g├«ndul c─â nu va avea din ce tr─âi? Lucrurile nu s├«nt chiar a╚Öa negre, nici ├«n lumea artelor. Totu╚Öi, ce e de f─âcut acum? Pentru c─â ├«n clasa ei, ├«n ╚Öcoala unde merge, Andreea cu greu mai poate s─â fac─â fa╚Ť─â, ├«n condi╚Ťiile unor tensiuni deja ajunse spre apogeu. P─ârin╚Ťii Andreei s├«nt ├«ngrijora╚Ťi ╚Öi, probabil, singura solu╚Ťie care le r─âm├«ne este s─â ├«ncerce s─â o mute la alt─â ╚Öcoal─â. Poate una cu profil artistic.

Am avut ╚Öi eu astfel de colegi/colege, dar ╚Öi astfel de elevi. Niciodat─â nu m-a interesat cum se ├«mbrac─â sau cum se machiaz─â, dac─â au p─ârul lung sau haine nu ╚Ötiu de care, dac─â nu intrau ├«n zona vulgarit─â╚Ťii. Am discutat, eventual am ├«ncercat s─â ├«n╚Ťeleg, eventual s─â dau un sfat, dar ├«n nici un caz s─â pedepsesc. Andreea este un caz fictiv, desigur, adunat din buc─â╚Ťele de realitate. Dar cu to╚Ťii am avut, probabil, ├«n clasele prin care am fost ca elevi sau profesori, c├«te un astfel de coleg/elev sau o astfel de coleg─â/elev─â. Mai excentric/─â poate, mai ie╚Öit/─â din comun poate. O coleg─â pe care poate unii colegi sau profesori o catalogau t─âios cu termenul ─âla, ╚Öti╚Ťi voi, pentru c─â era parc─â mai dezvoltat─â dec├«t celelalte din clas─â ╚Öi ├«i pl─âcea s─â se machieze sau s─â se ├«mbrace mai altfel. ╚śi, dac─â ne uit─âm acum, constat─âm c─â n-au ajuns chiar r─âu ├«n via╚Ť─â, c─â s├«nt oameni cu vie╚Ťi bune, arti╚Öti poate sau nu neap─ârat, poate chiar profesori. Pentru c─â n-ar trebui ca diversitatea s─â ne sperie ╚Öi nici n-ar trebui ca modelul ├«n care noi tr─âim s─â fie unicul pe care ├«l accept─âm ca fiind valid. Ca profesori, ar trebui s─â fim deschi╚Öi ├«nspre ├«n╚Ťelegere ╚Öi ├«nspre acceptare. Nu s─â ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi.

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â. Cea mai recent─â carte publicat─â: O rochi╚Ť─â galben─â, ca o l─âm├«ie bine coapt─â, Editura Polirom, 2022.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.