Să găsești calea în mijlocul furtunii

Publicat în Dilema Veche nr. 648 din 21-27 iulie 2016
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

Pînă de curînd, lumea noastră părea simplă. NATO ne asigura o umbrelă de securitate care ne  aducea în cea mai sigură poziție din întreaga noastră istorie. Uniunea Europeană asigura input-urile necesare modernizării: fonduri și export de bune practici în actul guvernării. Grupul Vișegrad era exemplul viu că drumul ales de noi este cel corect. Turcia, partener strategic, oferea o asigurare în plus în zona Mării Negre și pînă spre Orientul Mijlociu. Problema este că reperele noastre, pe care le consideram suficient de solide pentru a ne servi drept ancore pentru modernizare, se clatină acum serios.

Uniunea Europeană este slăbită de criza refugiaților, de criza euro și, recent, de Brexit. Fără a cădea în pesimism și depresie – proiectul european va continua, într-un fel sau altul –, trebuie să fim realiști: printre „victime“ se vor afla fondurile destinate statelor mai sărace, precum și libertățile conferite de tratatele europene, pe care le consideram scrise cu litere de foc, pentru vecie. Uite că nu sînt.

Va fi o Uniune mai puțin generoasă cu cei săraci, pentru a nu afecta și mai mult sensibilitățile „alegătorului mediu“ din statele net contributoare. Da, da, acel „alegător mediu“ atît de ușor de manipulat de populiști (vezi Brexitul). Și va fi o Uniune mai puțin permisivă în raport cu libertățile celor din regiunile mai sărace – din aceleași motive legate de „alegătorul mediu“. Acest alegător, care ar putea aduce la putere în capitalele europene o garnitură sinistră, cu Marine Le Pen la Paris, Geert Wilders la Haga sau Norbert Hofer la Viena, va fi principala preocupare pentru politicienii „mainstream“. Iar ademenirea lui, întoarcerea lui de pe drumul extremismului ce ar duce la prăbușirea Europei se vor face în bună parte pe spatele tot mai puțin doritului cetățean european din Est.

De cîțiva ani, grupul Vișegrad încetează a mai fi pentru noi un model în privința reformelor. Derivei iliberale din Ungaria i se adaugă, recent, cea din Polonia. Praga și Budapesta vorbesc tot mai des limba Moscovei în afacerile europene. Nici Bratislava nu e departe. În plus, mediul politic slovac este poluat de prezența impresionantă a extremei drepte ce nici măcar nu-și mai ascunde laturile fasciste.

Turcia, partener strategic, ridică, poate, cele mai grave întrebări. Mai întîi, dacă Turcia va mai rămîne un partener al Occidentului, dată fiind deriva islamistă a puterii de la Ankara. Apoi, ce se va întîmpla dacă Turcia se va transforma într-un stat eșuat, pe fondul conflictelor interne între adepții statului secular și pro-occidental și cei ai unei republici de tip islamic? Ambele situații ar însemna un cataclism strategic de proporții biblice în regiunea noastră.

La București, discursul politic oficial nu a căpătat în ultima vreme nuanțe noi, cu toată schimbarea peisajului politic regional și european. Desigur, rămînem atașați valorilor europene. Nu se poate altfel. Rămînem susținătorii unei Alianțe Atlantice cu o prezență robustă în regiune – iarăși, altă șansă nu avem. Dar România ar trebui, poate, să spună și să facă mai mult decît atît, în viitorul apropiat. În primul rînd, ar trebui să dea semnalele cele mai clare că este gata să se racordeze la nucleul dur european, trecînd peste „Gică-Contra“ din Europa Centrală. Ceea ce înseamnă asumarea deplină a proiectului de pază comună a frontierelor (și sîntem țară de graniță!) și o poziție deloc echivocă în privința proiectului de apărare european. Ca să nu mai vorbim despre aderarea la euro, un proiect strategic, înainte de toate. Este una dintre puținele ancore care ne poate menține strîns legați de nucleul dur, într-o lume atît de nesigură.

Să nu ne facem iluzii, Marea Britanie, care-și propune, după Brexit, să se transforme într-un Singapore al Nordului (să vedem dacă va și reuși) și Statele Unite, eventual sub conducerea lui Trump, vor încerca mai curînd să se adapteze realităților, în chip pragmatic, decît să dezvolte proiecte integratoare pe termen lung, care să dea cu adevărat o perspectivă de modernizare în regiune. Mai degrabă putem aștepta aceste lucruri de la un proiect european bazat pe o piață unică în care sîntem parte. Cea ce presupune, pînă la urmă, un interes de perspectivă în asigurarea convergenței economice și sociale. Aceasta ar putea fi pentru noi, cu adevărat, o șansă a modernizării.

Și dacă proiectul european se prăbușește, eventual prin voința democratic exprimată a „alegătorului mediu“ european? Atunci poate că nici n-ar mai avea rost să ne punem centurile de siguranță. Vestea bună este că încă mai putem evita asta. Dacă deschidem ochii.

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

image png
Cum și ce se mai fură în România
Cum a fost cazul unui angajat din comerț, care vindea vinuri și care a fost condamnat nici mai mult, nici mai puțin decît la moarte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Franța și Estul
Însă frustrarea acumulată de estici începe să se vadă din ce în ce mai clar în politica internă a acestor state.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Frica lui Putin jpeg
De unde ne vine pericolul
Da, Biblia, cu poveștile ei incomode, a speriat pe mulți slabi de înger de-a lungul secolelor.
index jpeg 5 webp
Cleopatra și o doză din istoria berii
Spre deosebire de egipteni, care iubeau această băutură alcoolică, grecii și romanii nu prea o agreau, lor le plăcea vinul (poți să-i învinovățești?).
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Decivilizare și civilizare
Consolidăm aportul nostru la decivilizare și ne plîngem, apoi, că partea civilizată a societății nu se arată încîntată că este decivilizată.
image png
Ce înseamnă să fii viu?
„Dungile sînt ușor de explicat, dar ce ne facem cu partea de cal?”.
„Cu bule“ jpeg
Bobul, la modă
Bobul din domeniul coafurii feminine merită să intre în dicționare, alături de omonimele sale mai vechi și mai noi.
HCorches prel jpg
Banii, această chestiune măruntă
Dacă vrem sănătate și calitate, de aici trebuie să începem. De la bani, această chestiune măruntă.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Dacă Trump revine
Judecînd după comportamentul lui ca fost președinte, Trump nu s-a schimbat deloc.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Lifturi
Săptămîna trecută scriam despre incredibilul furnicar newyorkez.
O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.

Adevarul.ro

image
Românul care a descoperit secretul câștigului la loterie. Din cauza lui s-au schimbat legile în SUA și Canada
Un matematician român a descoperit secretului câștigului la loterie. Ştefan Mandel a reușit printr-o formulă personală să ia de 14 ori premiul cel mare. Norocosul a fost însă urmărit de ghinion, fiind anchetat de CIA și FBI.
image
Cum să pari mai deștept când porți o conversație banală. Ce spun cercetătorii de la Harvard
Dacă până acum ai crezut că menționarea funcției sau a studiilor te va „ridica“ în ochii partenerului de conversație, ar fi bine să te mai gândești o dată.
image
Presa britanică despre vizita Regelui Charles în țara noastră: „Are România în sânge“ VIDEO
Publicația britanică Daily Mail a publicat un amplu fotoreportaj dedicat vizitei de cinci zile a Regelui Charles al III-lea în țara noastră. Jurnaliștii au constatat că monarhul „are România în sânge“.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.