Ru┼činea

Publicat în Dilema Veche nr. 722 din 21-27 decembrie 2017
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg

Pesedistul mediu crede despre sine c─â e om bun. Crede c─â e sub vre┬şmuri ╚Öi nu poate schimba lumea peste noapte. La a╚Öa ceva se pot g├«ndi serios doar poe╚Ťii ╚Öi nebunii.

Pesedistul mediu e con╚Ötient de propria-i banalitate. Poate fi tic─âlos pe alocuri, dar, fundamental, nu crede c─â face lucruri oribile. Se descurc─â ╚Öi el cum se descurc─â ╚Öi al╚Ťii.

Pesedistul mediu e ca vecinul mediu. Poate se dă cu prea mult parfum, poate parchează aiurea, poate își înșală nevasta și poate uneori bea cam mult sau uită să își ia medicamentele de ulcer.

Dar, insist, pesedistul mediu nu crede despre sine c─â e un villain de desene animate. Nu se treze╚Öte diminea╚Ť─â cu g├«ndul s─â omoare iepura╚Öi. Crede c─â e ╚Öi el c─â al╚Ťii, un om sub vremuri. Poate cu mai mult noroc uneori, dar sub vremuri. ├Äncearc─â s─â ├«╚Öi men╚Ťin─â reputa╚Ťia de ÔÇ×om de treab─âÔÇť a╚Öa cum poate.

Ei bine, de asta pesedistul mediu este ├«ngrozit de protestul din Sibiu. Oamenii ─âia care se uit─â fix la el f─âr─â s─â spun─â nimic s├«nt cel mai ur├«t co╚Ömar al pesedistului. Ceea ce transmite foarte clar mul╚Ťimea de pe acel trotuar din Sibiu e c─â pesedistul mediu nu e ÔÇ×om de treab─âÔÇť. O t─âcere grea ╚Öi acuzatoare ╚Öi f─âr─â nuan╚Ťe.

├Än ora╚Öe mai mici, ├«n spa╚Ťii mai mici, la el acas─â, pesedistul mediu poate re┬şcunoa╚Öte figurile din mul╚Ťimea care se uit─â la el cu repro╚Ö. ╚śi nu numai el. ╚śi prietenii lui ├«i cunosc pe oamenii de pe trotuar. Le ╚Ötiu vie╚Ťile ╚Öi reputa╚Ťia. Nevast─â sa cea ├«n╚Öelat─â ├«i cunoa╚Öte ╚Öi ea. Cu unii e probabil prieten─â. Pe al╚Ťii ├«i admir─â.

Pesedistul mediu se teme s─â nu par─â jigodie. Acolo, la el acas─â, nu la Bucure╚Öti. La Bucure╚Öti poate s─â se ascund─â ├«n spatele lui Dragnea sau s─â bage capul ├«ntre umeri. La el acas─â, ├«n ora╚Ö, n-are unde s─â se ascund─â. Acolo, dac─â e╚Öti prost, lumea ╚Ötie. ╚śi vorbe╚Öte. ╚śi r├«de de tine c├«nd te prive╚Öte serios.

Chiar ╚Öi c├«nd e╚Öti pesedist mediu po╚Ťi detecta dispre╚Ťul ├«n ochii oamenilor care te cunosc. Dispre╚Ťul ╚Öi batjocura.

Teama de gura lumii e o institu╚Ťie serioas─â ├«n Rom├ónia.

Cea mai mare spaim─â a pesedistului mediu din celelalte 40 de jude╚Ťe e c─â scena de la Sibiu se va repeta la el acas─â. De-abia atunci o s─â vedem pesedi╚Öti responsabili. De-abia atunci o s─â vedem pesedi╚Öti capabili s─â ridice un pic vocea pentru a spune lucruri de bun-sim╚Ť ├«mpotriva destructur─ârii democra╚Ťiei rom├óne╚Öti din ordinul lui Liviu Dragnea.

Doar rușinea a mai rămas.

Ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n Parlament zilele acestea (mar╚Ťi sear─â, comisia Iordache a lucrat iar p├«n─â t├«rziu ├«n noapte pentru a da o aparen╚Ť─â de legalitate masacrului legilor Justi╚Ťiei) e ╚Öi rezultatul anilor ├«n care popula╚Ťia Rom├óniei a tolerat o legisla╚Ťie electoral─â care permite controlarea candida╚Ťilor de la centru. ├Än care politicieni mici ╚Öi slabi au ales compromisuri acolo unde nu era loc de compromis.

Ori de c├«te ori PSD simte c─â st─â prea mult ├«n afara puterii, face o ofert─â de nerefuzat. ╚śi se g─âse╚Öte ├«ntotdeauna cineva care s─â o accepte. Partidele radicale din patrulaterul ro╚Öu al anilor ÔÇÖ90, UDMR pe aproape ├«ntreg parcursul anilor 2000, PNL care ├«n 2001 semna protocol de colaborare cu Adrian N─âstase, acela╚Öi PNL care aproape s-a topit ├«n USL, Guvernul PDL-PSD din 2009, colaborarea subteran─â Ponta-Udrea ├«n timpul ultimului mandat B─âsescu ÔÇô toate acestea s├«nt compromisuri c─ârora azi le vine nota de plat─â. Ca penelist sau pemepist, s─â pretinzi c─â e╚Öti stupefiat e o ipocrizie. Facilitator? Da. Surprins? Nu.

Un efect ciudat al asaltului PSD asupra statului de drept este c─â redevine actual─â pozi╚Ťia inflexibil─â a Monic─âi Macovei. ├Än vremuri mai relaxate, se spunea adesea c─â anticorup╚Ťia pur─â ╚Öi dur─â nu e bun─â. C─â e nevoie de nuan╚Ťe. Probabil nu era gre╚Öit. Pe de alt─â parte, felul ├«n care compenseaz─â azi PSD acea lips─â de nuan╚Ťe face acea fotografie ╚Öi mai legitim─â.

A╚Öa-numita Mar╚Ťi neagr─â sau Ordo┬şnan┬ş╚Ťa 13 s├«nt, ├«n retrospectiv─â, avertismente. Dar au fost ╚Öi ele, la vremea lor, pericole iminente ca acesta de azi. Presupun c─â acei c├«╚Ťiva pesedi╚Öti care controleaz─â masa de drone din majoritatea parlamentar─â au considerat c─â a treia oar─â e cu noroc. Ar putea fi, evolu╚Ťiile s├«nt prea volatile ca s─â risc un pronostic.

├Äns─â dac─â vom considera c─â fumul toxic care azi inund─â Parlamentul e doar despre legile Justi╚Ťiei, cred c─â pic─âm ├«ntr-o capcan─â. Discu╚Ťia e mai mare ╚Öi ╚Ťine de ├«nchiderea Rom├óniei ├«n sine. Tind s─â cred c─â actualul aranjament ╚Öi-a dovedit limitele ╚Öi nu mai poate continua ├«n felul acesta.

Se impune de la sine nevoia unui ascendent moral și a unui plan care să nu mai permită niciodată revenirea la întîmplări ca acelea din Parlamentul de azi. Pentru așa ceva trebuie un pic de hotărîre și cunoaștere a istoriei ultimilor 28 de ani.

PSD a trecut deja la genera╚Ťia a doua. Urma╚Öii celor care chemau minerii calc─â azi pe g├«t orice prezum╚Ťie de societate onest─â. Sufer─â copiii celor care n-au emigrat ├«n Canada atunci c├«nd avertismentul a fost dat ├«n 1990. Re╚Ťeaua celor c├«teva mii de privilegia╚Ťi ai PSD cap─ât─â acces la tot mai multe ╚Öi mai subtile mecanisme de control al societ─â╚Ťii. Dac─â ╚Öi a doua genera╚Ťie c├«╚Ötig─â, va fi imposibil s─â mai discut─âm despre o Rom├ónie sincronizat─â ╚Öi autonom─â.

Vom e╚Öua ├«ntr-o autarhie gri ╚Öi trist─â ╚Öi nu vom avea pe nimeni pe care s─â d─âm vina. Pe noi nu ne-au tr─âdat anglo-americanii. Noi ne-am tr─âdat singuri, n-am ╚Ötiut ce s─â facem cu libertatea. N-am ╚Ötiut s─â-l facem pe pesedistul mediu s─â simt─â ru╚Öinea. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.