Rusia-Ucraina, scorul la pauză

Publicat în Dilema Veche nr. 920 din 25 noiembrie – 1 decembrie 2021
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Săptămîna trecută, serviciile secrete americane au informat o serie de parteneri europeni în legătură cu o posibilă invazie a Ucrainei de către Rusia. Evaluarea riscului se bazează parțial pe mișcările de trupe din sudul Rusiei, în preajma graniței comune. De altfel, manevrele armatei ruse nu sînt cine știe ce secret, imagini cu tehnică de luptă și militari deplasîndu-se în direcția frontierei sînt disponibile oricui are suficientă răbdare să le caute pe rețelele sociale. Însă un avertisment de acest fel nu este lansat fără ca la baza lui să existe și alte informații mai puțin accesibile publicului. 

Potrivit șefului serviciului secret al armatei ucrainene, Kyrylo Budanov, în preajma graniței au fost aduși în jur de o sută de mii de soldați ruși. 14.000 de ucraineni deja și-au pierdut viața în conflictul din estul țării, unde forțe separatiste sprijinite de Rusia duc un război de uzură cu guvernul ucrainean. În cazul unei invazii rusești, toți experții sînt de acord, numărul victimelor ar fi semnificativ mai mare, iar pierderile economice – imposibil de estimat. 

Dincolo de mișcările armatei, un alt motiv de îngrijorare vine și din conduita diplomatică a Kremlinului, care refuză să discute direct situația. O tentativă a miniștrilor de Externe francez și german de a purta o conversație cu omologul lor rus a eșuat rapid după ce Moscova a ignorat solicitarea. Nu e prima oară cînd se întîmplă așa ceva – în 2008, un refuz asemănător a precedat conflictul armat cu Georgia. Atunci, ca și acum, Rusia avea în desfășurare ample manevre militare la granița cu respectivul stat. 

Dinspre Occident s-au auzit zgomotele obișnuite. Uniunea Europeană are „motive de îngrijorare”, iar Statele Unite și-au exprimat atașamentul ferm față de securitatea și integritatea Ucrainei. Astfel de declarații puteau fi auzite și acum șase luni, cînd armata rusă desfășurase la graniță un număr similar de soldați. Atunci Moscova a încercat să ridiculizeze temerile Ucrainei și, în cele din urmă, militarii au revenit în barăci. Asta nu însemnă, în nici un caz, că acest scenariu în care pisica agresiunii este ridicată și arătată peste graniță fără urmări concrete trebuie să se repete în mod obligatoriu de fiecare dată. Riscul unui război este real.

Din nefericire pentru ucraineni, există un oarecare dezechilibru în raportarea la problema lor. Rusia este dispusă să meargă, dacă va fi necesar, mult mai departe decît par dispuși aliații occidentali ai Kievului. A dovedit-o în Georgia, a dovedit-o o dată cu precedenta invazie a Ucrainei, soldată cu ocuparea Crimeei, și o mai poate dovedi o dată dacă e cazul. Pe de altă parte, în ciuda asigurărilor repetate oferite Ucrainei, din nici o declarație venită din capitalele europene sau de la Washington nu rezultă că Vestul este dispus să se implice într-un eventual război. Sigur, acele declarații nu sînt chiar lipsite de conținut, și cea mai bună dovadă este enervarea vizibilă a Moscovei în fața livrărilor de armament de înaltă tehnologie către armata ucraineană sau în fața vizitelor unor nave militare ale NATO sau Statelor Unite în Marea Neagră. 

Va fi Ucraina invadată? Răspunsul experților e mai degrabă prudent. În Moscow Times, Andrei Kortunov, directorul Consiliului Rus pentru Afaceri Internaționale (un think-tank aliniat Kremlinului), dă asigurări că nu e cazul. Și argumentează: „Nu văd ce rost ar avea. Pierderile ar fi uriașe, iar cîștigurile limitate”. Kortunov e important pentru că, în mod normal, opiniile Consiliului pe care îl reprezintă au tendința să sprijine obiectivele de politică externă ale Moscovei. Ar fi greu de crezut că ar face astfel de declarații pe care să trebuiască doar două luni mai tîrziu să le contrazică explicînd ce idee bună e războiul. 

Pe de altă parte, ceea ce se spune mai puțin este că, în timp ce Rusia e Rusia și își promovează agresiv obiectivele de politică externă, Ucraina uită convenabil că e parte a unor înțelegeri  internaționale menite să restabilească pacea în conflictul din Donbas. Spre exemplu, în acordurile de la Minsk din 2015, Kievul se angajase să ofere prin Constituție un anume grad de autonomie provinciilor estice în care izbucnise conflictul. Alt angajament prevedea o amnistie pentru faptele săvîrșite în timpul luptelor de acolo. Nici una dintre aceste promisiuni nu a fost respectată, ceea ce oferă Rusiei argumente retorice pentru a continua să se comporte așa cum o face în aceste zile. 

Strategia Vestului a fost permanent aceea de a sprijini necondiționat Ucraina și de a amenința Rusia cu tot felul de sancțiuni. Dacă astăzi vorbim de un război iminent, e evident că acest plan nu a funcționat. Fie din lipsă de fermitate, fie din lipsă de viziune. 

Cît privește statele de la granița de est a NATO, între care și România, se poate estima că în perioada următoare ele vor cere o prezență și mai consistentă a forțelor alianței pe teritoriul lor. Și e greu să nu înțelegem de ce. Ucraina e o zonă-tampon, însă poate absorbi un număr limitat de șocuri. Iar istoria ne arată că, oricît am vrea să credem că în astfel de situații toți actorii sînt raționali, nu e aproape niciodată așa.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Arnold Schwarzenegger, despre ce înseamnă pentru el moartea și Raiul: „Nu ne vom mai revedea niciodată“
Actorul Arnold Schwarzenegger, fost guvernator al statului american California, vorbeşte cu multă sinceritate despre încercările şi dificultăţile din viaţa sa într-un nou documentar în trei părţi, "Arnold", informează site-ul revistei People.
image
Legenda satului Vama Veche, locul plin de șerpi, unde s-au așezat găgăuzii
Legenda spune că satul Vama Veche a fost întemeiat de găgăuzi, iar ținutul s-a numit „Yilanlâk“ (Șerpăria).
image
Motivul pentru care chinezii forează una din cele mai adânci gropi din lume în deșertul Tarim
China a început să foreze una dintre cele mai adânci gropi din lume în căutarea unor descoperiri în adâncul Pământului. Presa de stat chineză a descris proiectul de foraj de 11.000 de metri drept „un punct de reper în explorarea de către China a adâncimii Pământului”.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.