Rusia-Ucraina, scorul la pauză

Publicat în Dilema Veche nr. 920 din 25 noiembrie – 1 decembrie 2021
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Săptămîna trecută, serviciile secrete americane au informat o serie de parteneri europeni în legătură cu o posibilă invazie a Ucrainei de către Rusia. Evaluarea riscului se bazează parțial pe mișcările de trupe din sudul Rusiei, în preajma graniței comune. De altfel, manevrele armatei ruse nu sînt cine știe ce secret, imagini cu tehnică de luptă și militari deplasîndu-se în direcția frontierei sînt disponibile oricui are suficientă răbdare să le caute pe rețelele sociale. Însă un avertisment de acest fel nu este lansat fără ca la baza lui să existe și alte informații mai puțin accesibile publicului. 

Potrivit șefului serviciului secret al armatei ucrainene, Kyrylo Budanov, în preajma graniței au fost aduși în jur de o sută de mii de soldați ruși. 14.000 de ucraineni deja și-au pierdut viața în conflictul din estul țării, unde forțe separatiste sprijinite de Rusia duc un război de uzură cu guvernul ucrainean. În cazul unei invazii rusești, toți experții sînt de acord, numărul victimelor ar fi semnificativ mai mare, iar pierderile economice – imposibil de estimat. 

Dincolo de mișcările armatei, un alt motiv de îngrijorare vine și din conduita diplomatică a Kremlinului, care refuză să discute direct situația. O tentativă a miniștrilor de Externe francez și german de a purta o conversație cu omologul lor rus a eșuat rapid după ce Moscova a ignorat solicitarea. Nu e prima oară cînd se întîmplă așa ceva – în 2008, un refuz asemănător a precedat conflictul armat cu Georgia. Atunci, ca și acum, Rusia avea în desfășurare ample manevre militare la granița cu respectivul stat. 

Dinspre Occident s-au auzit zgomotele obișnuite. Uniunea Europeană are „motive de îngrijorare”, iar Statele Unite și-au exprimat atașamentul ferm față de securitatea și integritatea Ucrainei. Astfel de declarații puteau fi auzite și acum șase luni, cînd armata rusă desfășurase la graniță un număr similar de soldați. Atunci Moscova a încercat să ridiculizeze temerile Ucrainei și, în cele din urmă, militarii au revenit în barăci. Asta nu însemnă, în nici un caz, că acest scenariu în care pisica agresiunii este ridicată și arătată peste graniță fără urmări concrete trebuie să se repete în mod obligatoriu de fiecare dată. Riscul unui război este real.

Din nefericire pentru ucraineni, există un oarecare dezechilibru în raportarea la problema lor. Rusia este dispusă să meargă, dacă va fi necesar, mult mai departe decît par dispuși aliații occidentali ai Kievului. A dovedit-o în Georgia, a dovedit-o o dată cu precedenta invazie a Ucrainei, soldată cu ocuparea Crimeei, și o mai poate dovedi o dată dacă e cazul. Pe de altă parte, în ciuda asigurărilor repetate oferite Ucrainei, din nici o declarație venită din capitalele europene sau de la Washington nu rezultă că Vestul este dispus să se implice într-un eventual război. Sigur, acele declarații nu sînt chiar lipsite de conținut, și cea mai bună dovadă este enervarea vizibilă a Moscovei în fața livrărilor de armament de înaltă tehnologie către armata ucraineană sau în fața vizitelor unor nave militare ale NATO sau Statelor Unite în Marea Neagră. 

Va fi Ucraina invadată? Răspunsul experților e mai degrabă prudent. În Moscow Times, Andrei Kortunov, directorul Consiliului Rus pentru Afaceri Internaționale (un think-tank aliniat Kremlinului), dă asigurări că nu e cazul. Și argumentează: „Nu văd ce rost ar avea. Pierderile ar fi uriașe, iar cîștigurile limitate”. Kortunov e important pentru că, în mod normal, opiniile Consiliului pe care îl reprezintă au tendința să sprijine obiectivele de politică externă ale Moscovei. Ar fi greu de crezut că ar face astfel de declarații pe care să trebuiască doar două luni mai tîrziu să le contrazică explicînd ce idee bună e războiul. 

Pe de altă parte, ceea ce se spune mai puțin este că, în timp ce Rusia e Rusia și își promovează agresiv obiectivele de politică externă, Ucraina uită convenabil că e parte a unor înțelegeri  internaționale menite să restabilească pacea în conflictul din Donbas. Spre exemplu, în acordurile de la Minsk din 2015, Kievul se angajase să ofere prin Constituție un anume grad de autonomie provinciilor estice în care izbucnise conflictul. Alt angajament prevedea o amnistie pentru faptele săvîrșite în timpul luptelor de acolo. Nici una dintre aceste promisiuni nu a fost respectată, ceea ce oferă Rusiei argumente retorice pentru a continua să se comporte așa cum o face în aceste zile. 

Strategia Vestului a fost permanent aceea de a sprijini necondiționat Ucraina și de a amenința Rusia cu tot felul de sancțiuni. Dacă astăzi vorbim de un război iminent, e evident că acest plan nu a funcționat. Fie din lipsă de fermitate, fie din lipsă de viziune. 

Cît privește statele de la granița de est a NATO, între care și România, se poate estima că în perioada următoare ele vor cere o prezență și mai consistentă a forțelor alianței pe teritoriul lor. Și e greu să nu înțelegem de ce. Ucraina e o zonă-tampon, însă poate absorbi un număr limitat de șocuri. Iar istoria ne arată că, oricît am vrea să credem că în astfel de situații toți actorii sînt raționali, nu e aproape niciodată așa.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.