Rusia noastră cea de toate zilele…

Publicat în Dilema Veche nr. 887 din 8 - 14 aprilie 2021
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Ciudată mai este iluzia francezilor că ar putea avea o influenţă asupra Rusiei! Sînt mulţi ani de cînd urmăresc cu un enorm interes această saga diplomatică, dar şi culturală. Hélène Carrère d’Encausse, secretara perpetuă a Academiei Franceze şi specialistă în istoria Rusiei, afirmă că dintotdeauna „cuplul franco-rus a fost unul pasional”. Multe evenimente istorice pot oferi argumente în sprijinul acestei teze, de exemplu faptul că ruşii nu s-au supărat în mod iremediabil pe francezi după ce Napoleon i-a invadat în 1812 şi le-a incendiat capitala. Dimpotrivă, Franţa le-a oferit atunci o ocazie nesperată ofiţerilor ruşi de a-şi lua revanşa în felul lor, strălucind în saloanele pariziene, iar armatei ruse, care a campat alături de Paris, de a demonstra că era mai „civilizată” decît cea franceză…

În ultimii douăzeci de ani, relaţiile lui Vladimir Putin cu preşedinţii francezi au avut uneori un caracter „pasional”. Din anul 2000, cînd a fost ales preşedinte al Federaţiei Ruse, Putin a avut ocazia să-i cunoască destul de bine pe Jacques Chirac, pe Nicolas Sarkozy, pe François Hollande şi pe Emmanuel Macron. Relaţiile cele mai bune au fost cele întreţinute de Putin cu Chirac. Ei ar fi ajuns chiar la o anumită relaţie de prietenie, de încredere reciprocă, spun cei care au avut acces în culisele respectivelor întîlniri şi discuţii. În 2003, de exemplu, Putin a apreciat enorm faptul că Franţa nu a fost de acord cu intervenţia militară americană în Irak.

Cu Nicolas Sarkozy „relaţia pasională” a fost mai grea la început, Sarkozy s-ar părea că s-a arătat în primul dialog cu Putin cam prea impetuos, iar Putin n-ar fi ezitat să-l ameninţe pur şi simplu. Din punctul de vedere al lui Putin, preşedintele Sarkozy era „omul americanilor” întrucît a decis revenirea Franţei în Alianţa Atlantică. Şi totuşi, ulterior, s-a produs un mic miracol, cei doi oameni au început să se aprecieze, Nicolas Sarkozy a acceptat chiar ca Franţa să construiască două nave de război de tip Mistral pentru ruşi. Iar în 2008, în plină criză între Rusia şi Georgia, Sarkozy a reuşit (cel puţin aceasta este versiunea franceză) să-l calmeze pe Putin.

Lucrurile au început să ia o turnură mai dramatică în anii cînd François Hollande a fost preşedinte. Şi probabil că între Hollande şi Putin nu a circulat niciodată nici un curent pozitiv. François Hollande l-a iritat profund pe Putin oprind livrarea navelor Mistral către Rusia, dat fiind conflictul din Ucraina şi anexarea Crimeii. Nu este însă greu de observat că atîta vreme cît Rusia a fost într-o perioadă de „convalescenţă” economică şi militară, după perioada Elţîn, francezii s-au înţeles mai bine cu Putin. Iar după ce Putin i-a redat Rusiei statutul de mare putere în tradiţia imperială, raporturile cu Parisul s-au fragilizat.

Emmanuel Macron a avut şi el ambiţia de a arăta că poate fi un interlocutor privilegiat al preşedintelui rus. În mod simbolic, la începutul mandatului său, i-a oferit lui Putin onoarea de a fi primul şef de stat străin primit la castelul de la Versailles, cu mare pompă. Contextul internaţional, mai ales de la izbucnirea războiului din Siria în 2011, a devenit însă atît de complicat încît eforturile lui Macron de a crea noi punţi între europeni şi ruşi au avut efectul valurilor care se sparg de ţărm. Şi Putin s-a schimbat între timp, devenind un veritabil ţar, şi Uniunea Europeană a pierdut din prestigiu şi forţă în urma Brexit-ului. Iar războiul rece dintre China şi Statele Unite, despre care mulţi specialişti cred că va marca următoarele decenii, plasează Rusia într-o poziţie favorabilă, de potenţial aliat pentru fiecare tabără.

Cum de la începutul anului, situaţia s-a tensionat din nou în estul Ucrainei, iar noul preşedinte american Joe Biden pare să fi adoptat o linie dură faţă de Putin, presa franceză relansează ideea că Macron ar putea avea un rol de jucat, că ar putea media reluarea dialogului dintre occidentali şi ruşi. Sleepy Joe, cum îi spuneau republicanii lui Joe Biden întrucît la ora campaniei electorale părea cam adormit, a devenit, scrie presa anglo-saxonă, un fel de Sniper Joe. Pe Xi Jinping l-a catalogat ca fiind un om total insolubil în ideea de democraţie, iar în Putin vede un „ucigaş”.

Cuvintele nu au însă chiar o mare importanţă în războaiele diplomatice şi deseori liderii internaţionali îşi dau mîna după ce se împroaşcă reciproc cu noroi. Important, acum, ar fi ca toată lumea să se înţeleagă fără ca Ucraina să devină un spaţiu de înfruntare între Statele Unite şi Rusia.

Rusia şi China îl „testează” în prezent pe Biden în Ucraina şi respectiv în Taiwan, spun experţii în geopolitică. Credibilitatea noii politici a Washington-ului, care doreşte să federeze democraţiile de pe planetă şi să pună mai mult accent pe drepturile omului, depinde de capacitatea americanilor de a-i ajuta pe ucraineni şi de a proteja independenţa Taiwanului – iată o idee tot mai des exprimată în presa franceză. Pentru a-i „testa” pe americani, Putin a decis să programeze manevre militare în apropierea frontierei cu Ucraina, ca o demonstraţie de forţă, iar Xi Jinping trimite, tot în acest spirit, avioane militare să survoleze insula rebelă.

Iată, într-o singură frază, strategia preşedintelui francez Emmanuel Macron faţă de Rusia: „Dacă menţinem în permanenţă dialogul, putem obţine unele rezultate, sau cel puţin putem evita divergenţele serioase. Ceea ce va necesita ani de zile, poate decenii întregi, dar trebuie să o facem în numele păcii şi al stabilităţii în Europa”. Această logică ascunde multă înţelepciune. Ruşii au de partea lor spaţiul, dar şi timpul. Ei nu se grăbesc, Putin poate aştepta ca în toate ţările occidentale cu care are litigii să vină noi preşedinţi sau şefi de guvern pentru a găsi acorduri mai favorabile intereselor Rusiei. În Europa, el o apreciază doar pe Angela Merkel întrucît se menţine la putere din 2005. Iar pe Macron îl va aprecia doar dacă mai cîştigă o dată prezidenţialele, în mai anul viitor.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Donald Trump și Mike Johnson Foto Getty Images jpg
Un proiect de lege din SUA interzice accesul studentelor transexuale în sporturi feminine, un obiectiv de campanie al lui Donald Trump
Camera americană a Reprezentanţilor a SUA a adoptat un proiect de legecare restrânge puternic participarea femeilor transsexuale în competiţii sportive universitare feminine, potrivit news.ro.
image png
Spovedania la telefon, pe cale să devină un trend? Ce spun preoții despre acest fenomen
Spovedania, taina prin care oamenii se pot destăinui preoților pentru a le fi iertate păcatele, mai nou se poate face și prin telefon. O femeie cu frică de Dumnezeu a dorit să afle dacă se poate spovedi prin telefon, așa că i-a adresat o întrebare unui preot.
Vă mai aduceţi aminte  cu ce fast se sărbătorea,  înainte de 1989, ziua  de 23 August?! jpeg
Ultima masă de „23 August” a dictatorilor și invitaților lor. „Adevărul”: „Vedeți cum acești criminali se ghiftuiau în toate ocaziile”
În primele zile din ianuarie 1990, în presa vremii apăreau noi și noi amănunte legate de condițiile în care familia Ceaușescu și nomenclaturiștii trăiau, în contrast cu lipsurile din țară. Trecuseră mai puțin de 10 zile de execuția soților Ceaușescu în unitatea militară din Târgoviște.
masina de pompieri   FOTO Isu Facebook jpeg
Incendiu la un depozit de colete Sameday din județul Iași. Pompierii au intervenit cu mai multe autospeciale
Pompierii au intervenit, miercuri dimineaţă, pentru stingerea unui incendiu care a izbucnit la un depozitul de colete Sameday din comuna Miroslava. Flăcările au afectat un birou.
sinnercahill jpg
Sinner se distrează la Melbourne tăbăcindu-i fundul lui Cahill
Liderul mondial Jannik Sinner are parte și de momente de relaxare la Melbourne.
pisica in curte   foto pixabay   Ralphs Fotos webp
Un bărbat de 46 ani, la un pas de moarte de la o zgârietură de pisică. „I-am salvat viața, acum trebuie să-i salvăm mâna”
Un bărbat de 46 ani, din județul Olt, a fost la un pas de moarte după un accident domestic. Cu o zi înainte de Revelion a fost zgâriat de pisica din gospodărie, detaliu pe care l-a trecut, câteva zile, cu vederea, după șase zile de la eveniment ajungând la spital în stare gravă.
masina politie foto: pexels
Urmărire ca în filme în Constanța: Un șofer a fost oprit în trafic de polițiști cu focuri de armă
Un tânăr de 26 de ani, cu dreptul de condus suspendat, a fost oprit de poliţişti în trafic cu focuri de armă, pe drumul naţional DN 22C, între Medgidia şi Poarta Albă, după ce a refuzat să oprească la semnalul oamenilor legii.
 Pastile, antibiotice FOTO Shutterstock
Cum să iei antibiotice ca să nu-ți distrugi stomacul. Sfatul unui medic
Tratamentele cu antibiotice afectează flora intestinală, iar în condiţiile în care în organism există un echilibru sensibil între bacterii, virusuri şi fungi, orice tratament cu antibiotic ar trebui însoţit de un probiotic, dar şi de un antifungic.
profimedia 0733858592 jpg
Cum a reușit Suedia să reducă migrația la cel mai scăzut nivel în 40 de ani: O „schimbare de paradigmă”
Suedia a înregistrat în 2024 cel mai mic număr de aprobări ale cererilor de azil în 40 de ani, potrivit datelor guvernamentale. Este consecința unei modificări de politică din 2015, anul apogeului crizei migrației, când Suedia a absorbit 163.000 de migranți, cel mai mare număr raportat la populație