Romarta Copiilor

Publicat în Dilema Veche nr. 977 din 29 decembrie 2022 – 11 ianuarie 2023
Comunismul se aplică din nou jpeg

Chiar în cei mai răi ani ai comunismului, părinții se străduiau și reușeau să le pună copiilor sub bradul împodobit jucării, în numele lui Moș Crăciun (care nu căpătase celălalt nume chiar în toate familiile). Oferta de jucării nu era însă foarte mare, iar unele mai speciale care se găseau pe atunci sînt încă motiv de aduceri-aminte colective pentru cei din generația mea. 

Eu mă pot lăuda și cu ceva mai puțin obișnuit. Într-un an, în seara de 24 decembrie, m-am refugiat cu mama și cu bunica în bucătărie, ideea fiind să-i lăsăm eventual timp lui Moș Crăciun să aducă darurile, fără să-l deranjăm. Nu vorbiserăm pe față despre asta, dar eu înțelegeam deja destul de bine și poate că nici nu mai eram prea convins de existența Moșului. Mă pretam însă convenției. Lucrurile durau totuși neobișnuit de mult în acel an. Devenisem chiar neliniștit. Într-un sfîrșit a apărut tata, zicînd că i se pare că Moș Crăciun venise. Bineînțeles că fusese chiar el. M-am năpustit în sufragerie, unde, cu o uimire și o bucurie imense, am descoperit ceva care se mișca repede pe sub brad cu un țăcănit metalic. Era un trenuleț electric din acela „Made in DDR”, cu locomotivă și două vagoane, alergînd pe șine pe lîngă o barieră cu un mic canton luminat și avînd pe margini porțiuni de gazon și copăcei de plastic. Avea chiar două trasee posibile, pe care le puteai comuta de la un macaz. Mai primisem cu un an înainte o locomotivă care se întorcea cu cheia și se învîrtea pe șine într-un cerc. De data asta era însă cu totul altceva. Culmea era că șinele și locomotiva veche aveau același ecartament și puteau fi folosite și ele în completarea noii alcătuiri. Mi-am imaginat mai tîrziu cît trebuie să se fi chinuit tata să monteze așa ceva contracronometru, așa încît eu să nu-mi pierd complet răbdarea. 

M-am jucat, bineînțeles, cu noul trenuleț pînă am amețit. După cîteva zile a trebuit totuși să-l demontez, ocupa prea mult loc în apartament. Îl montam la loc din cînd în cînd. Uneori, cînd făceam rost de bani îl mai completam, cumpărînd șine și macazuri în plus. La un moment dat chiar am luat de la magazinul „Cireșarii“ de pe Smîrdan o locomotivă nouă și mai modernă, care avea și faruri. O adevărată minune. Stingeam lumina și o priveam cum înainta pe șine, luminîndu-și calea și țăcănind ca un tren în miniatură la îmbinări și macazuri.

Urmăream ce piese noi mai apăreau prin oraș. Sistemul era făcut să tot fie extins. 

© wikimedia commons
© wikimedia commons

Cu toții știam trenulețul de la subsolul magazinului Romarta Copiilor (ce straniu pare azi acest nume), care trecea prin tuneluri și peste poduri metalice, străbătea munți și văi din ipsos sau carton, pădurici din copăcei de plastic și avea gări cu multe linii. Ceva similar a fost la un moment dat și la ultimul etaj al magazinului Victoria. Dar astea erau construcții fascinante care nu se puteau realiza într-un apartament de bloc. Mie, însă, mi-a intrat în cap la un moment dat o asemenea fantezie. Am început să mă gîndesc cum ar fi să cumpăr niște saci de ipsos și să-mi modelez singur un „teritoriu” cu munți și văi prin care să circule trenulețul. Aveam și un soi de Lego (o copie produsă tot în Germania de Est) din care puteai construi diverse clădiri. Aflînd de planurile mele, biata mama n-a știut cum să-mi abată mai repede gîndurile. Niște saci de ipsos în casă i-ar mai fi lipsit. Eu, însă, deja mă interesam dacă ipsosul ține apa. Am aflat că nu și atunci am plănuit să fac lacuri cu apă veritabilă în niște adîncituri create în munții de ipsos, pe fundul cărora aș fi lipit o folie de plastic. Mă gîndeam că voi face tot felul de scenarii cu acel trenuleț care va fi atacat de indieni și apărat de cowboy (aveam o colecție întreagă de asemenea soldăței de plastic). Visam adevărate „filme” în care aș fi fost și scenarist, și regizor.  

„Dar ce vei face cu monstruozitatea asta pe care vrei s-o construiești la tine în cameră, atunci cînd o să te plictisești de ea? Unde o s-o pui?” – m-a întrebat mama, exasperată de bazaconiile mele. Era un argument de care nu puteam să nu țin seama. Știam că bucuria oricărei jucării ține doar o vreme. Și apoi, nu eram sigur că aș fi fost în stare să construiesc așa ceva fără nici un ajutor, cum mă lăudam. Mi-era și clar că n-aș fi putut trece de opoziția mamei. M-am resemnat atunci să privesc doar, de cîte ori aveam ocazia, fabuloasele machete construite în marile magazine de jucării amintite. 

Copiii de azi au ocazia să fie creativi și să-și făurească adevărate lumi virtuale, pe computer, tabletă sau smartphone. Poate că nu mai au nevoie așa de mult de jucării fizice. Nu știu dacă e bine sau rău. Constat însă că, deși prin mall-urile actuale există magazine de jucării și chiar rețele, ele nu mai sînt așa impresionante. Desigur, e posibil ca, în memoria mea și a altora, Romarta Copiilor să fi căpătat o aură și niște proporții pe care să nu le fi avut în realitate. Oricum, prin alte capitale, asemenea magazine de tradiție, cu adevărat spectaculoase, atrag în continuare milioane de copii: Hamleys la Londra, Kiddy Land la Tokyo, Toys „R” Us la New York sau King Jouet la Paris. La noi, unde era Romarta Copiilor, acum e o bancă.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.