Românii, aceşti europeni dezabuzaţi

Publicat în Dilema Veche nr. 426 din 12-18 aprilie 2012
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Conform ultimului eurobarometru dat publicităţii de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti, încrederea românilor în direcţia urmată de Uniunea Europeană a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii ani.

Potrivit cercetării sociologice realizate la nivel european, în anul 2011 doar 46% dintre români aveau încredere în direcţia urmată de Uniunea Europeană. Şi aceasta după ce, în perioada de preaderare, nivelul încrederii ajungea şi la 85%, iar în anul aderării, 2007, încrederea era de 64%. Anul 2011 a venit, aşadar, cu cel mai scăzut nivel de încredere în Uniunea Europeană înregistrat vreodată în România. Totuşi, chiar şi aşa, nivelul de 46% rămîne peste media europeană a încrederii în mersul Uniunii, care este de 38%.

România se află acum în zona de mijloc a clasamentului încrederii în direcţia urmată de Uniunea Europeană, mai precis pe locul 12. Naţiunile care manifestă cea mai mare încredere sînt Suedia (67%), Letonia (65%) şi Bulgaria (60%), în timp ce la polul opus se găsesc tocmai naţiunile aflate în criză şi care aplică programe de austeritate extrem de dure: Portugalia (30%), Spania (28%) şi Italia (21%).

Problema este că încrederea în direcţia urmată de Uniunea Europeană a scăzut, la români, mai repede decît în cazul altor naţiuni. Astfel, în timp ce la nivelul Uniunii scăderea înregistrată în perioada 2010-2011 a fost de numai 8%, în cazul României erodarea a fost cu mult mai mare, respectiv de 14%.

Pare a fi sfîrşitul unei idile, iar explicaţii sînt multe. În primul rînd, precum toţi cetăţenii europeni, şi românii au fost bombardaţi în anii 2010 şi 2011 de ştiri legate de criza euro şi, pe cale de consecinţă, de criza proiectului european. Şirul neîntrerupt de „summit-uri istorice“ încheiate cu concluzii ce se dovedeau inutile în doar cîteva săptămîni, ezitările liderilor europeni şi neînţelegerile dintre ei au clătinat încrederea în direcţia urmată de Uniunea Europeană. Există apoi cauze interne, invocate de specialiştii la care au apelat jurnaliştii, imediat după publicarea datelor – de la sociologul Vasile Dâncu la şeful Reprezentanţei Comisiei Europene, Nicolae Idu sau ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban. Pe de o parte, Uniunea Europeană încetează a mai fi doar sursa banilor gratuiţi şi a tuturor libertăţilor posibile. „Este un fel de nevroză, sîntem supăraţi pe UE pentru că nu e vaca de muls care se mulge singură“, spune sociologul Vasile Dâncu, citat de HotNews.

Neîmplinirile în absorbţia fondurilor europene, invocate de şeful Reprezentanţei Comisiei Europene, Nicolae Idu, pot reprezenta o explicaţie, chiar dacă vina principală se află în primul rînd în dreptul autorităţilor române. Nu în ultimul rînd, peste două milioane de români trăiesc în Italia şi Spania, ţări în care măsurile de austeritate, agreate, dacă nu chiar impuse de instituţiile europene, au contribuit la scăderea încrederii generale în direcţia spre care se îndreaptă Uniunea.

Ne găsim totuşi în zona mediană a clasamentului încrederii – şi am putea conchide că intrăm astfel într-un fel de „normalitate“ europeană. Totuşi, lucrurile ies din sfera normalului atunci cînd privim către raportul încrederii în instituţiile europene şi în cele naţionale.

Cercetarea sociologică „Opinia publică din România – Structuri şi tendinţe pe spaţii societale şi regionale 2007-2011“, realizată de profesorul Dumitru Sandu, arată o evoluţie total atipică în România, faţă de celelalte naţiuni europene.

Tendinţa în vechile state membre este de egalizare a gradelor de încredere în Uniunea Europeană, undeva în apropierea nivelului de 40%. Bineînţeles, „încrederea în Uniunea Europeană“ şi cea în „direcţia“ spre care se îndreaptă Uniunea sînt, totuşi, chestiuni diferite, dar se referă, pînă la urmă, la percepţii asemănătoare asupra viitorului.

În timp ce tendinţa europeană este de egalizare a încrederii în instituţiile europene şi cele naţionale, la noi, diferenţa dintre cele două creşte în loc să se reducă – şi aceasta în defavoarea instituţiilor naţionale. Nu doar că încrederea în direcţia urmată de Uniunea Europeană este în scădere, dar încrederea în instituţiile şi liderii de acasă se prăbuşeşte.

Pare că un întreg zid al neîncrederii îi separă pe români de propriile instituţii democratice şi, mai departe, de întreaga Europă. Sîntem într-o stare de gravă nemulţumire faţă de tot şi toate, nici un model nu ne mai satisface pe deplin. Unde vor duce toate acestea şi ce alegeri va face, în acest an şi în anii viitori, această societate dezabuzată este aproape imposibil de prezis.  

index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (III)
Expresiile subiect de drept și drept subiectiv par să aibă o nuanță tautologică sau să trimită la o definiție idem pe idem.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Turcia fără Erdogan?
Recep Tayyip Erdogan este de atîta vreme la putere încît nimeni nu poate spune cu siguranță cum va arăta Turcia după o eventuală plecare a sa din palatul prezidențial.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Cum de nu există din partea instituțiilor aferente reacții prompte, severe, susținute juridic, împotriva unei astfel de imposturi?
Frica lui Putin jpeg
Centrali
Cîte unul se crede central fiindcă e bătăușul clasei; un altul, fiindcă e al planetei.
AFumurescu prel jpg
Inteligență artificială; cu materialul clientului
…a trecut întîi o boare pe deasupra știrilor: există inteligență artificială! Mai întîi ni s-au deșteptat telefoanele.
index jpeg 5 webp
Amelia Earhart și Eleanor Roosevelt, o cină și un zbor cu stelele
„Este începutul unei noi epoci, nu-i așa, cînd o femeie în rochie de seară pilotează un avion noaptea?”, a spus retoric și entuziast Eleanor Roosevelt.
Iconofobie jpeg
Poezia continentelor
Ce surprinde la Whitman este uşurinţa cu care transferă ideea poetică (transcendentalistă) spre geografia culturală a umanităţii.
„Cu bule“ jpeg
Zgubilitic
Cuvîntul zgubilitic nu s-a răspîndit prea mult, dar își păstrează expresivitatea prin felul în care pare să parodieze o terminologie medicală (psihiatrică), prin contrastul comic între simbolismul lipsit de eufonie al primei sale părți și terminația savantă.
HCorches prel jpg
Două tristeți și o așteptare
Le transmit, din experiența personală, că vor simți îmbunătățiri semnificative ale vieții lor, pe toate planurile!
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Cum spargem balonul chinez
Dacă relațiile sino-americane ar fi un joc de cărți, s-ar putea spune că avem o mînă bună. Dar chiar și o mînă bună poate pierde, dacă e jucată greșit.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Scrisori regăsite
Montefiore spune că nota aceasta, găsită după moartea lui Stalin în seiful său personal, a avut efectul scontat.

Adevarul.ro

image
Grecul care i-a scăpat pe români de iobăgie. A fost de șase ori domn al Țării Românești și de patru ori domn al Moldovei
Constantin Mavrocordat este unul dintre cei mai reformatori domnitori fanarioți din Țările Române. A desființat „rumânia” în Țara Românească și „vecinia” în Moldova și a reunit Oltenia cu Țara Românească în 1739.
image
Cele mai răzbunătoare trei zodii. Nu uită, nu iartă și îți vor plăti pentru tot ce le-ai greșit
Se spune că răzbunarea e cea mai dulce consolare, dar și că iertarea este un cadou pe care ni-l oferim nouă înşine. Nu toată lumea e însă capabilă să ierte și, cel puțin pentru trei zodii, răzbunarea va fi, cel mai adesea, prima opțiune.
image
Garsonieră minusculă cu toaleta în dulap, la Cluj. Prețul este exorbitant: 53.000 de euro FOTO
Piața imobiliară clujeană nu încetează să uimească: după garsoniera de 11 metri pătrați pentru care se cereau 37.000 de euro, a urmat garsoniera cu toaleta „în dulap”, de 16 metri pătrați, pentru care se cer 53.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.