România şi vecinii – prudenţă sau agresivitate?

Publicat în Dilema Veche nr. 580 din 26 martie - 1 aprilie 2015
Ecourile tragediei jpeg

Atunci cînd un fost preşedinte critică la scenă deschisă primele acţiuni de politică externă ale „urmaşului“ său, chestiunea este serioasă. Aşadar: ar fi trebuit preşedintele Klaus Iohannis, la ultimul summit european, să insiste pe includerea Republicii Moldova în cadrul Uniunii Energetice? Acesta a fost unul dintre marile reproşuri pe care i le-a adresat fostul preşedinte, Traian Băsescu. 

Mai întîi de toate, discutăm despre un proiect al Uniunii Europene pentru Uniunea Europeană. Şi, cel puţin în acest moment, Republica Moldova nu are vreo perspectivă de aderare. Asta nu opreşte defel România, ca stat suveran, să dezvolte proiecte energetice alături de Republica Moldova. Este şi cazul gazoductului Iaşi – Ungheni, inaugurat chiar cu binecuvîntarea Comisiei Europene. Cooperarea bilaterală în domeniul energetic este una, Uniunea Energetică – alta. 

Pur şi simplu, a extinde Uniunea Energetică într-un spaţiu în care standardele europene nu sînt  nici pe departe îndeplinite – de la regulamentele tehnice şi pînă la aspecte politice, ţinînd inclusiv de domnia legii – înseamnă mai curînd să slăbeşti proiectul, nicidecum să-l consolidezi.  

Şi mai este ceva: sîntem astăzi încredinţaţi pe deplin de orientarea pro-Vest a Republicii Moldova? Alegerile din 30 noiembrie 2014 ne-au arătat un echilibru între opţiunile Est şi Vest. Coaliţia de la Chişinău, cu Partidul Comuniştilor înăuntru, nu este nici ea o garanţie asupra mersului spre Europa al Republicii Moldova – sau, mai exact, asupra voinţei de a aplica reformele necesare. Avem nevoie de timp pentru a ne convinge. Problema este că Uniunea Energetică nu are de ce să aştepte ca să vadă în ce ape se scaldă de fapt guvernanţii de la Chişinău.

Apoi: ar fi trebuit preşedintele Iohannis, în cadrul vizitei întreprinse la Kiev, să pună în mod apăsat problema minorităţii române din Ucraina? Întrebarea este mai curînd dacă era tocmai momentul potrivit pentru asta – un moment în care Ucraina este cu spatele la zid şi însăşi existenţa sa este ameninţată. Iar existenţa unei Ucraine stabile şi democratice este în interesul vital al României.  

Preşedintele Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, Iulian Chifu, descria astfel situaţia, în dialogul pe care l-am avut, acum cîteva zile, în studioul The Money Channel: „Cînd vecinului îi arde casa, nu-i ceri datoria de acum 20 de ani. Nu înseamnă că uiţi de ea, dar o laşi pentru mai tîrziu.“  

Să luăm, de exemplu, cazul românilor din Basarabia istorică (sau Bugeac). În marea lor majoritate, ei se declară „moldoveni“, în timp ce românitatea este asumată – nu fără riscuri – doar de cîteva elite, altfel admirabile. Cum este şi Anatol Popescu, preşedinte al unei asociaţii româneşti din regiune, unul dintre cei care au criticat public absenţa minorităţii române de pe agenda recentei vizite prezidenţiale.  

Problema este că acum urgenţa este menţinerea Ucrainei ca stat democratic şi proeuropean. Măcar ca să avem şi noi la Kiev un interlocutor cu care să putem discuta problema minorităţilor, în termeni europeni. Dacă Rusia repetă în Bugeac scenariul din Crimeea (şi aceasta este o variantă luată în calcul de analişti politici şi militari din Occident), atunci nu mai e de discutat nimic în privinţa românilor de acolo. 

A ridicat fostul preşedinte Traian Băsescu şi chestiunea presupusei mobilizări preferenţiale de către statul ucrainean a tinerilor minoritari, printre care, evident, şi români. O preocupare în acest sens există la Bucureşti. Ministrul de externe Bogdan Aurescu a precizat, la începutul lunii februarie, faptul că Bucureştiul urmăreşte îndeaproape situaţia mobilizării din Ucraina, care nu trebuie să aibă caracter selectiv. Diferende pe această temă nu au mai existat de atunci. Mai era nevoie ca această chestiune să fie pusă pe agendă la nivelul celor doi preşedinţi?  

În paranteză fie spus, voci critice la adresa politicii de mobilizare din Ucraina s-au auzit din Ungaria vecină, mai ales după vizita preşedintelui Putin la Budapesta. 

Are România vreun interes de a se situa de aceeaşi parte cu Ungaria, în chestiunea delicată a Ucrainei? Mai degrabă nu. Şi tocmai Moscovei îi place să audă cum state din Uniunea Europeană folosesc problematica minorităţilor în mod agresiv în relaţiile bilaterale. Este cea mai bună justificare pentru Kremlin în a-şi urma politica motivată – aţi ghicit – exact de „grija“ faţă de minorităţile rusofone din diverse state. Dată fiind situaţia complicată din regiune, poate că prudenţa este de preferat declaraţiilor agresive, care mai degrabă pot să complice tabloul. Acum, desigur că realitatea se poate vedea diferit, în funcţie de poziţia în care te găseşti. 

Traian Băsescu nu şi-a ascuns niciodată intenţia de a demara un proiect politic în Republica Moldova, iar declaraţii de tipul celor la adresa preşedintelui Klaus Iohannis îl pot ajuta. Din acest punct de vedere, Traian Băsescu se poate dovedi, ca în atîtea alte rînduri, un bun tactician.  

Problema este însă la strategie atunci cînd, în realitate, poziţiile exprimate de fostul preşedinte, dacă ar fi traduse în realitate, ar conduce mai degrabă la slăbirea poziţiei europene şi româneşti.

Să nu uităm că Traian Băsescu are totuşi meritul de a se număra printre primii şefi de stat care au atras atenţia, de la bun început, asupra adevăratelor intenţii ale Rusiei, devenite între timp clare pentru toată lumea. 

De aceea este cu atît mai greu de înţeles de ce acum, acelaşi Traian Băsescu lucrează cu atîta sîrg la dărîmarea propriului soclu.  

Ovidiu Nahoi este realizator la Money Channel TV. 

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

disparuta olt foto ipj olt png
Tânără din Olt, dispărută în drum spre notarul de la oraș. Ultima dată, Alina a vorbit la telefon cu mama sa
O tânără în vârstă de 26 ani, Alina Ciulu, dintr-o localitate din Olt, a dispărut marți, 4 octombrie 2022. Acasă o așteaptă un copil de 8 ani. Mama tinerei este cea care a anunțat poliția.
Miliardarul Rinat Ahmetov FOTO EPA-EFE
Dezastrul suferit de Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainean. Ce-a pierdut din cauza războiului
Războiul, pentru Rinat Ahmetov, precum și pentru întreaga Ucraină, a început în 2014 cu anexarea Crimeei și confiscarea unei părți din teritoriul Donbass-ului.
Justin Trudeau FOTO EPA-EFE
Criza șoferilor de camioane din Canada: Trudeau audiat în legătură cu măsurile de siguranță
Premierul canadian Justin Trudeau ar urma să se prezinte în curând în faţa unei comisii de anchetă pentru a justifica folosirea Legii asupra măsurilor de urgenţă cu scopul de a pune capăt importantei mişcări de contestare a şoferilor de camioane la începutul anului, a indicat biroul său marţi, notea

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.