România, pe calea iliberală?

Publicat în Dilema Veche nr. 635 din 21-27 aprilie 2016
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

„Cum de a fost posibil ca antieuropenii să organizeze un congres în România?“ Am auzit această întrebare formulată de mai mulți jurnaliști de TV (și nu numai) în zilele care au urmat reuniunii de la Sinaia. Ei bine, a fost posibil, fiindcă România este (rămîne încă) o țară liberă și, da, liberală, în care tuturor le este permis să se exprime. Întrebarea este: cît timp va mai rămîne așa?

Probabil întîmplător, prezența în România a liderei Frontului Naţional din Franța, Marine Le Pen, alături de alți promotori ai demolării construcției europene, a coincis cu un moment ce poate însemna o cotitură în politica internă: acceptarea aproape unanimă de către PNL a candidaturii lui Marian Munteanu pentru funcția de primar general al Capitalei.

Nu este greu să privim un pic în urmă pentru a observa că Marian Munteanu este un reprezentant al opțiunii iliberale, naționaliste, fundamentalist-religioase. Avem deja modelele în Ungaria și Polonia, cu decizii administrative în economie, cu înăbușirea libertăților presei și creației culturale, cu privilegierea agendei clerului, cu blocarea mecanismelor de decizie la nivel european.

Desigur, Marian Munteanu poate candida pentru orice funcție publică din această țară. Este tot atît de liber să-și afirme opțiunile pe cît de liberi au fost, la Sinaia, prietenii doamnei Le Pen să‑și susțină punctele de vedere, inclusiv cu argumente preluate din arsenalul propagandistic al Kremlinului. Problema nu este Marian Munteanu. Problema este PNL. Și, mai mult decît atît, problema este că opțiunea iliberală, pînă acum marginală în peisajul politic românesc, tocmai a preluat un vehicul de primă mărime, așa cum este PNL.

Foarte probabil, nu PNL îl va asimila și „cuminți“ pe Marian Munteanu. De data aceasta, mai degrabă peștele mic îl va înghiți pe cel mare. De ce? Fiindcă la ora actuală, PNL este un partid cu structuri slabe, în care spaima de DNA blochează inițiativele și gîndirea. O personalitate puternică, așa cum este Marian Munteanu, ajutat probabil de o serie de prieteni de nădejde, va deveni foarte repede liderul de facto al formațiunii. Sau ne agățăm de iluzia că descinderea lui Marian Munteanu în PNL este despre RATB și RADET, despre salubrizare și piste pentru bicicliști, despre inele și străpungeri?

Iar opțiunea iliberală poate fi interesantă pentru destui politicieni. Firește, nu doar din PNL. Și știți de ce? Fiindcă doar un regim iliberal, de genul celui din Ungaria sau Polonia, ar putea bloca ofensiva DNA, dar, mai ales, ar putea elimina presiunea Comisiei Europene. Desigur, în numele statului român suveran.

Tot în numele acestei suveranități, Guvernul de la Varșovia și-a permis o veritabilă criză constituțională în încercarea de a prelua controlul asupra Tribunalului Constituțional. Iar în Ungaria, acum aproape doi ani, premierul Viktor Orbán și-a permis să-i trateze cu ironii pe diplomații occidentali care reclamau un uriaș scandal de corupție ce mergea pînă la vîrful Fiscului. Unde a fost Uniunea Europeană în toate acestea? Nicăieri. Or, nu ne spun nouă cu satisfacție adepții iliberalismului că Europa e „varză“ și instituțiile ei sînt „kaput“?

Pare atractiv, dar dacă lucrurile vor merge în această direcție, va avea de pierdut chiar România. Mai întîi că Uniunea Europeană este încă acolo, iar proiectele noastre de dezvoltare depind de banii comunitari. Să nu ne imaginăm cumva că, dacă politica o ia razna, funcționarii de la Bruxelles se vor grăbi să vireze fondurile la timp. Există o multitudine de tertipuri birocratice pentru a bloca finanțările. Iar blocarea ofensivei anticorupție chiar poate fi un motiv serios pentru asta.

Apoi, situată pe o falie geopolitică, România se va putea trezi fără prieteni importanți și doar un naiv ar putea crede că Statele Unite vor veni de la sine să-i înlocuiască, atîta timp cît lupta anticorupție se va opri. Nu, nu-i putem șantaja pe americani și pe vest-europeni cu poziția noastră geopolitică, nu le putem spune de la obraz că „dacă voi nu ne luați așa cum sîntem, atunci vor veni rușii“. Nu. Confruntarea actuală este între sistemul liberal de tip occidental (subminat din interior de formațiuni de tipul celor care s-au reunit la Sinaia) și sistemul iliberal al Kremlinului. Depinde de noi ce alegem.

Cît despre PNL, liderii săi ar trebui să‑și reamintească, măcar în al treisprezecelea ceas, că în spatele acestor trei inițiale se află un secol și jumătate de modernizare a României în spirit european. Că ultimii 26 de ani, în care PNL a jucat un rol politic de prim rang, au adus, totuși, progrese importante, au schimbat fața acestei țări și au așezat-o în Occident.

E adevărat, lucrurile nu au mers cu viteza dorită, progresele au fost adesea parțiale și inegale, iar de roadele acestora nu s-au bucurat toți în aceeași măsură. Dar, cum-necum, în toți acești ani, România a mers înainte pe calea europeană.

Ar fi cutremurător ca tocmai din PNL să vină acum semnalul întoarcerii din drum.

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Răzbunarea unui patron disperat că îl abandonează angajații. „Sunt sigur că o să-mi săriți în cap cu treaba asta”
Tot mai mulți antreprenori se plâng nu doar de faptul că își găsesc cu greu angajați, dar și că mulți dintre ei pleacă după doar câteva săptămâni și îi lasă baltă, fără preaviz și fără să suporte niciun fel de consecințe. Un patron crede că a găsit soluția la această problemă
image
Mircea Badea: „De ce să stea Simona Halep în România?! O viață ai, cu toată dragostea pentru țară”
Prezentatorul de la Antena 3 comentează decizia sportivei de se muta la Dubai.
image
Româncă gravidă în nouă luni, înjunghiată în Țara Galilor. Motivul pentru care agresorul, tot român, o urmărea de o lună
Andreea Pintili, o româncă de 29 de ani care locuiește în Țara Galilor, a fost înjunghiată de mai multe ori de un conațional care o urmărea și posta pe TikTok clipuri cu ea și cu copiii săi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.