România: monstrul de după draperia firescului

Publicat în Dilema Veche nr. 446 din 30 august - 5 septembrie 2012
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Orizontul pare luminos. După vreo două ore şi jumătate de codeli, Parlamentul – mai bine zis, grupul USL – a acceptat să asculte în plen citirea hotărîrii Curţii Constituţionale privind rezultatele referendumului din 29 iulie, ultimul pas procedural înainte de publicarea actului în Monitorul Oficial şi revenirea în funcţie a preşedintelui suspendat. Acesta a revenit la lucru marţi dimineaţa, fără declaraţii pompoase, însoţit doar de zgomotul sirenelor maşinilor de poliţie. Lucrurile par aduse în matca lor firească, în măsura în care debarcarea preşedintelui republicii prin proceduri excepţionale (fie ele cuprinse în litera Constituţiei) reprezintă, totuşi, un moment de ieşire din sfera de normalitate.

Poate că acest lucru să-i fi îngrijorat în cea mai mare măsură pe partenerii europeni, într-o perioadă a măsurilor economice costisitoare social, a indignării publice. Dacă procedura ar fi reuşit, sub presiunea unei opinii publice profund nemulţumite, atunci ce s-ar fi putut întîmpla în Grecia sau în Spania, unde încrederea în premierul Rajoy s-a prăbuşit? Ce s-ar fi putut întîmpla în Italia sau în alte state membre zguduite de criză?

Mulţi politicieni europeni au afirmat în ultimele săptămîni că situaţia din România ar fi mai gravă decît cea din Ungaria. A compara însă România cu Ungaria este, în bună măsură, o exagerare. În România nu a fost atacată libertatea presei, precum în Ungaria. Ba chiar, la un moment dat, preşedintele şi PDL au fost mai aproape de aceasta, atunci cînd presa a fost văzută ca ameninţare în proiectul Strategiei Naţionale de Apărare.

În România, fondurile private de pensii nu au fost naţionalizate, precum în Ungaria. Nici independenţa Băncii Naţionale nu a fost afectată, nici independenţa justiţiei. Poate, cine ştie, lucrurile ar fi putut merge în această direcţie, avînd în vedere anumite declaraţii înfierbîntate ale unor exponenţi ai USL – e doar o supoziţie –, dar măcar în România nu s-a produs ireparabilul, prin adoptarea unei Constituţii cu parfum de secol XIX, precum în Ungaria.

Se pare însă că precedentul unei debarcări prin metode excepţionale a unui lider european a produs la Bruxelles şi Berlin îngrijorări mai mari decît evoluţiile din Ungaria. Contagiunea trebuie că a fost considerată mai periculoasă în acest caz decît extravaganţele naţionaliste de la Budapesta. Pieţele pot debarca lideri, uneori chiar şi zîmbetele pe care şi le aruncă, în faţa jurnaliştilor, liderii german şi francez, cum s-a întîmplat în cazul Berlusconi. Procedurile politice excepţionale, nu.

Liderii USL ar trebui să mediteze la aceasta: nu orice mişcare cu aparenţă de legalitate poate fi permisă; ecuaţia europeană, în care România este cuprinsă, se dovedeşte cu mult mai complicată. Nici o decizie internă nu mai poate fi imaginată altfel decît în context european şi fără o minimă consultare a partenerilor. Sau fără ca aceştia să fie măcar preveniţi.

Liderii PDL şi preşedintele Băsescu ar trebui să se gîndească, la rîndul lor, că sprijinul puternic primit de la Bruxelles şi Berlin s-a bazat în bună parte pe un calcul de realpolitik. Mîine, calculul se va putea schimba, cu atît mai mult cu cît fermitatea (sau, ar spune unii, brutalitatea) cu care preşedintele Comisiei Europene a intervenit în lupta politică din România a dat de gîndit în alte state membre – din nou, teoria precedentului periculos.

Monştrii se ascund după draperia firescului. Legalitatea a fost instaurată la Bucureşti, dar o problemă nouă se arată. Demiterea preşedintelui a fost sprijinită de peste 7 milioane de oameni, adică majoritatea covîrşitoare a electoratului tradiţional activ (aproximativ 10-11 milioane, aşa cum o arată consultările electorale din ultimul deceniu şi jumătate). Pentru aceşti oameni, doar „intervenţia externă“ a făcut ca preşedintele Băsescu, văzut drept principal responsabil pentru situaţia dificilă pe care o traversează România, să fie reinstalat în post.

Iar aceasta poate resuscita multe sensibilităţi, cu precădere în rîndul generaţiilor de o anumită vîrstă, care îşi mai amintesc ce a însemnat anul 1968 în lagărul socialist, cu aplicarea doctrinei brejneviste a „suveranităţii limitate“. Şi tocmai aceşti oameni au fost loviţi în cel mai înalt grad de măsurile de austeritate, trăind cu impresia că au fost puşi, în mod nedrept, să plătească factura crizei. Liderii USL – preşedintele interimar Crin Antonescu în special – au avut grijă să răsucească cuţitul în rană, atacînd public ba Bruxelles-ul, ba Berlinul, ba chiar Washington-ul. Izolaţionismul şi euroscepticismul rămîn teme numai bune pentru demagogi, pentru multă vreme de aici înainte.

Dincolo de asta, rămîne o criză în relaţia cu Europa, care trebuie gestionată – România are totuşi nevoie de un proiect european solid şi de o întărire a poziţiei sale la masa celor 27. Nu putem realiza nimic plîngîndu-ne că „sîntem o colonie“. Nu numai că nu este adevărat iar statutul nostru este egal cu capacitatea României de a juca în competiţia europeană. Este, în primul rînd, păgubos.

Ce va domina în relaţia României cu Europa? Frustrarea? Stîngăciile? Demagogia? Confiscarea în mîinile unui singur lider? Sau, dimpotrivă, deschiderea problematicii europene către societate, în urmărirea unui set comun de interese? Este o întrebare grea pentru liderii de la Bucureşti.

Desigur, rămîne criza coabitării, iar aici nu este vorba numai despre coabitarea între politicieni. Coabitarea preşedintelui cu milioanele de oameni care au votat împotriva sa este, de fapt, cea mai importantă. 

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la The Money Channel.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Spioni ruşi FOTO SHUTTERSTOOCK
Rușii își intensifică acțiunile de spionaj în România: „Vor să știe tot”
Spionii ruși vor să știe tot, de la ce resurse minerale avem până la starea drumurilor sau a căilor ferate din România, atrag atenția experții.
covid 19
COVID-19. Cum ne pregătim pentru valul 7
Ultimele date oficiale anunțate de Ministerul Sănătății arată 1.419 cazuri noi de persoane infectate în ultimele 24 de ore cu SARS-CoV-2 din 3.624 de teste efectuate și 20 de decese raportate.
Annalena Baerbock FOTO EPA-EFE
Germania declară încheiată chestiunea reparațiilor de război cerute de Polonia
Ministrul german de Externe a repetat marţi, la Varşovia, că chestiunea reparaţiilor Poloniei pentru cel de Al Doilea Război Mondial este „închisă", relatează AFP.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.