România fără Dragnea

Publicat în Dilema Veche nr. 718 din 23-29 noiembrie 2017
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

De la Adrian Năstase încoace nu am mai văzut o asemenea concentrare de furie surdă în cîteva segmente ale societății ca aceea care îl are lunile acestea în vizor pe actualul președinte al PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.

E un soi de încrîncenare fără teribil de multe nuanțe, la a cărei intensitate a contribuit în primul rînd cel vizat. Cu falsa lui naivitate – Nu ştiam proiectul ordonanţei graţierii. N-am înţeles exact ce vor să facă, aştept şi eu să văd totuşi o linie clară. Eu nu sînt la Guvern, cu cinismul lui – Românii, la un moment dat, trebuie să hotărască dacă, în loc de alimentare cu apă, preferă un denunţ, dacă, în loc de o şcoală, preferă un dosar, dacă, în loc de o pîine, o pîine mai bună, preferă nişte cătuşe și cu permanentele sale glume izvorîte din punctajul stabilit de consultanți – Iohannis a venit supărat din vacanţă şi ne-a certat pe toţi, domnul Dragnea se încăpățînează să joace în public rolul politicianului care livrează. Nu publicului, publicul e necesar, dar colateral, ci structurii piramidale care îl ține în funcție.

Pentru public există întotdeauna interviuri prietenoase la televizor, campanii de deturnare a atenției și falși inamici ai patriei. În această ultimă categorie pică în general străinii și cei care odinioară erau numiți „cozi de topor“ – localnici care trădează. Aici intră de-a valma ONG-iști, ziariști, corporatiști etc.

Nu am să insist, dl Dragnea e deja bine cunoscut oricui are răbdare să citească știri. Doar granițele pe care le tot încalcă, dublate de un anume tip de creativitate, răuvoitoare și insistentă, îl mai fac demn de mirări, indignări și enervări.

Cred că ori de cîte ori cineva căinează soarta PSD-ului, ajuns la un nivel de ridicol periculos, sau a României, încăpută pe mîna a ceea ce niște procurori numesc sobru „grup infracțional organizat“, rațiunea se oprește undeva la jumătate. Da, Liviu Dragnea, cu condamnarea sa, cu agenda lui separată și toxică, n-ar trebui să conducă cel mai mare partid al României, Camera Deputaților și să aibă ultimul cuvînt în aproape toate numirile de demnitari din stat.

Dar care e alternativa? E cineva în PSD sau în afara lui care să concentreze suficientă putere politică astfel încît să poată asigura o majoritate stabilă și rațională capabilă nu numai să evite crize, ci și să guverneze astfel încît bunăstarea și libertățile românilor să fie protejate? Protejate și îmbunătățite, așa cum nu o face în prezent administrația de tip Führerprinzip gîndită de Liviu Dragnea. Și dacă da, cine? Sînt în PSD cîteva nume care, asemeni domnului Dragnea altădată, își așteaptă răbdătoare rîndul.

Încă tînăr, dl Dragnea nu e veșnic. Asta pînă și domnia-sa o știe. Carierele politice se pot termina brusc într-o sală de judecată, într-un jurnal de știri sau într-un brusc și improbabil acces de conștiință. Dar ce va fi după? Există vreo garanție că actuala structură de putere nu va fi înlocuită de una și mai toxică, mai lipsită de scrupule și mai încrîncenat-izolaționistă? Eu nu văd nici un fel de astfel de variantă. Și dacă adaug aici un scenariu în care exasperarea nedemnilor supuși la presiuni de un public care cere un minim standard moral se cuplează cu diverse curente de interese (CpF, de exemplu), putem să ne imaginăm o Românie guvernată de un USL 2, virulent antioccidental și lipsit de empatie sau temeri legate de imaginea internă. Deja baza pe care s-a construit morala publică românească în ultimele decenii se destramă. Închipuiți-vă ce se va întîmpla cînd cei care lucrează la asta vor considera că au cîștigat partida.

Nu încerc în nici un fel să îi iau apărarea președintelui PSD. Are o curte cuprinzătoare de minioni care și-au făcut o profesie de credință din asta. Scriu rîndurile astea doar ca să previn un acces de deprimare care îi va cuprinde pe toți aceia care vor înregistra dispariția lui Liviu Dragnea din funcțiile publice ca pe un succes.

Asta pentru că Liviu Dragnea nu e boala de care suferă România, oricît de mult l-ar urî „strada“. Dl Dragnea e un simptom cu mustață al unui proces politic profund viciat. E rezultatul unei selecții nefericite de cadre în interiorul propriului partid, e rezultatul lașității funcționarilor care preferă să n-aibă dileme morale, e rezultatul orbirii adversarilor săi implacabili, care nu se întreabă niciodată de ce oameni ca dl Dragnea obțin totuși voturi. Cea mai facilă și obositoare explicație pentru acest din urmă aspect e faptul că „votează morții“, iar viii sînt ținuți prizonieri cu ajutoare sociale. O teorie ușor de demontat numărînd reclamațiile de fraudă la alegeri (nu cazurile dovedite) și beneficiarii de ajutor social.

Liviu Dragnea, personajul politic dominant, există și pentru că nimeni nu prea îndrăznește să calculeze serios tranzacția pe care PSD o oferă electoratului său. Electorat care nici nu cere teribil de mult. Există, de asemenea, ca rezultat firesc al placidității unei societăți aflate în căutarea unei identități. Există pentru că e comod.

În treacăt fie spus, existența politică a dlui Dragnea oferă, în mod pervers, un soi de confort tuturor acelora care se pot legitima spunînd că nu susțin un personaj cu trăsături negative atît de evidente.

Adevărul trist e că președintele PSD și al Camerei Deputaților e reprezentativ pentru o Românie în care aproape orice regulă e negociabilă, cetățenii „se descurcă“, nu își exercită drepturi, iar instituțiile nici măcar nu mai pretind că funcționează în interesul public. Liviu Dragnea e rezultatul tuturor micilor cedări din trecut. Atunci cînd cetățeanul X nu a depus o reclamație („nu are rost, nu se va întîmpla nimic“), n-a ieșit la vot („sînt toți la fel)“ și a preferat micul cîștig personal ignorînd ceea ce e drept („ce-i în mînă nu-i minciună“). Altfel spus, ori de cîte ori aruncăm o hîrtie pe stradă, dl Dragnea mai primește o zi de mandat.

Asta e realitatea obiectivă de la care trebuie să plece orice calcul politic care urmărește să obțină o Românie fără Dragnea. Altfel, în cîțiva ani de zile o să vedem oameni care protestează în stradă cu afișe pe care scrie „Liviu, hai înapoi! Am glumit cu critica aia“. N-ar fi prima oară. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât vor plăti turiștii pentru o noapte de cazare în Mamaia, de 1 Mai: prețurile concurează cu cele din Dubai
Pentru minivacanța de 1 Mai, cele mai căutate stațiuni rămân Mamaia Nord și Vama Veche. Hotelierii și comercianții au majorat prețurile, concurând cu destinațiile de lux de pe planetă.
image
Penurie de alimente și creșteri de prețuri fără precedent în Marea Britanie din cauza vremii nefavorabile. „Piețele s-au prăbușit”
Marea Britanie se confruntă cu penuria de alimente și cu creșterea prețurilor, deoarece vremea extremă legată de schimbările climatice provoacă producții scăzute în fermele locale și în străinătate, potrivit The Guardian.
image
Kremlinul cumpără Găgăuzia folosind o schemă sovietică
Într-o analiză pentru CEPA Irina Borogan, jurnalistă de investigații, și Andrei Soldatov, expert în serviciile secrete ruse arată mecanismul prin care regimul Putin cumpără în mod deschis influență în țările vecine.

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.