România europeană sub asediu

Publicat în Dilema Veche nr. 698 din 6-12 iulie 2017
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

Ar trebui să scotocim bine de tot în istoria recentă a României pentru a găsi un moment în care țara să fi fost atît de aproape de a-și compromite destinul european, pentru o lungă perioadă de timp. Și poate că momentul cel mai recent la care ne putem opri ar fi cel din ianuarie 1999, cînd o Românie aflată în vîrf de plată a datoriei externe, considerată deja de cîteva agenții internaționale ca și intrată în încetare de plăți, se confrunta cu marșul asupra Bucureștiului, avîndu-l în frunte pe Miron Cozma, lider al minerilor din Valea Jiului. Dar avînd în spate și un mare număr de politicieni și comandanți ai structurilor de forță ale statului gata să schimbe cursul pro-occidental, imprimat României după venirea la putere a Convenției Democratice și a președintelui Constantinescu.

Un București ocupat de trupele din Valea Jiului și luarea cu asalt a instituțiilor statului ar fi dat un semnal devastator, pe fondul problemelor financiare grave cu care România se confrunta atunci. Țara ar fi fost întoarsă cu mai mulți ani în urmă și, date fiind crizele succesive ale Uniunii Europene, despre care acum știm, dar și revenirea în forță a Rusiei pe arena internațională, despre care acum iarăși știm, șansele noastre de a mai prinde ultimul vagon al ultimului tren european ar fi tins, dramatic, spre zero.

Astăzi, amenințarea este soft, departe de dramatismul mineriadei din 1999, dar la fel de reală. Și putem observa că, practic, toți pilonii României europene se află azi sub amenințare.

Pilonul economic și financiar, de exemplu. Noul guvern se află pe acest teren în plină ofensivă de tip iliberal – de la prospectarea unui impozit pe cifra de afaceri, de inspirație mai degrabă africană, la intențiile tot mai transparente de desființare a Pilonului II de pensii. La care se adaugă retorica tot mai agresivă la adresa companiilor cu capital străin. Ieșită din comunism cu o economie la pămînt, incapabilă să acopere nevoile de zi cu zi ale cetățenilor (de la mîncare pînă la hîrtie igienică), România a mizat pe dezvoltarea prin intermediul investițiilor străine și pe integrarea în piața unică europeană. Și a mizat corect, dacă vedem că astăzi, în ciuda discursului mizerabilist al nostalgicilor de pe rețelele sociale, producția industrială și exporturile sînt de cîteva ori mai mari decît în 1989 – e adevărat, realizate de un număr mult mai mic de angajați. Între timp, capitalul local și-a găsit cîteva nișe de dezvoltare interesante, de la IT la servicii, turism și altele. Una peste alta, cu toate problemele întîmpinate, dintre statele foste comuniste, România a recuperat cel mai mult în raport cu media de dezvoltare a Uniunii Europene. Și tocmai a devenit cea mai mare economie din Balcani – și va rămîne așa dacă va rezista atacului iliberal.

Al doilea mare front este cel din domeniul Justiției și statului de drept. Progresele înregistrate de România în ultimii zece ani sînt ținta unei ofensive politico-mediatice de proporții. Puțini ar paria astăzi pe rămînerea în picioare a acestui pilon al României europene.

Și mai este un front, care le-ar putea părea multora secundar, dar care, în realitate, se află chiar în inima ofensivei pentru o Românie ne-europeană: cel împotriva societății deschise și tolerante. Da, pentru că ceea ce s-a petrecut la noi pe acest tărîm în ultimul sfert de secol ține de domeniul miracolului. În 1990, societatea noastră ieșea din comunism abrutizată și atomizată. În lipsa unei culturi a dialogului, oamenii se confruntau în stradă – feseniști și antifeseniști, muncitori și intelectuali, mineri și bucureșteni, români și unguri. Și totuși, România de azi este mai mult ca oricînd o țară în care fiecare poate să-și aibă locul. În care există drepturi pentru minorități, în care există libertate de expresie, în care toleranța etnică și religioasă sînt, totuși, la ele acasă, în care corpul majoritar a reușit să țină extremismele la marginea societății. România este pe cale de a reuși ceea ce părea imposibil la ieșirea din noaptea comunistă: să devină o țară relaxată, în care modernitatea și tradiția să poată coexista în armonie.

Ei bine, tot acest cîștig este astăzi amenințat de o coaliție informală și pestriță, în care găsim, de-a valma, legionari și fundamentaliști ortodocși și neoprotestanți, foști securiști și nostalgici ai regimului comunist, adepți ai teoriilor conspirației, antiglobaliști și antiecologiști, dar și paleo- și neoconservatori, declarați anticomuniști, dar adversari tot mai evidenți ai valorilor europene. Și totul pe fondul propagandei cu iz de Kremlin care oferă fiecăreia dintre categoriile enumerate mai sus cîte ceva din ce îi place să audă.

Toate aceste fronturi sînt deschise într-un moment în care România are de făcut opțiuni fundamentale. Uniunea Europeană se află în plin proces de reformare și depinde de români ce rol vor să și asume în viitoarea construcție – unul central sau unul periferic.

În februarie 2017, sub emoția Ordonanței 13, românii ieșiți în stradă au dat un semnal plin de speranță unei Europe aflate încă sub semnul incertitudinilor legate de alegerile din Olanda și Franța. Va mai reuși România să dea și de această dată o probă de puternic atașament pentru valorile europene? Aceasta este întrebarea. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Directorul unei multinaţionale a cheltuit 100 000 $ pentru a trimite 400 de angajaţi într un team building în Maldive   jpeg
Turismul de afaceri: cât alocă firmele pentru fiecare angajat trimis în străinătate
În prima jumătate a anului, piața turismului de afaceri a reflectat cu fidelitate comportamentul precaut al companiilor din România. Acestea au amânat luarea unor decizii, așteptând clarificarea politicii fiscale a noii administrații.
Cala s’Almunia, foto Shutterstock jpg
Unde se află plaja „ascunsă” a pescarilor din Spania: „Acest loc este fantastic”. Este renumită pentru frumusețea apei turcoaz
Cauți inspirație pentru următoarea destinație de vacanță? Cala s’Almunia, un golf pitoresc situat pe coasta insulei Mallorca, din Spania, te așteaptă cu apele sale turcoaz uimitoare, formațiunile stâncoase superbe și casele tradiționale ale pescarilor!
magistrala m7 foto facebook jpg
Magistrala M7 prinde contur. Metrou între Piața Unirii și Bragadiru, cu 15 stații și 13 kilometri de traseu
Autoritățile au dat startul proiectului pentru magistrala M7 de metrou, care va lega Piața Unirii de Bragadiru, trecând prin zone importante ale Capitalei.
Oana Radu și Cătălin Dobrescu au fost căsătoriți timp de 3 ani
Cătălin Dobrescu continuă să rupă tăcerea. Fostul soț al Oanei Radu, noi declarații halucinante despre relația cu artista: „Mi-a clonat Whatsapp. A rămas însărcinată și....”
După o lungă perioadă de discreție, Cătălin Dobrescu, fostul partener de viață al cântăreței Oana Radu, a decis să rupă tăcerea. Acesta face publice detalii dureroase din mariajul cu artista, aducând acuzații grave care ar fi stat la baza divorțului.
Nicușor Dan FOTO Mediafax Foto Alexandru Dobre jpg
Nicușor Dan, „bombardat” cu întrebări la Bruxelles, de susținătorii lui Georgescu: „Ca de obicei, vă blocați”
Președintele României, Nicușor Dan, a fost întâmpinat la Bruxelles de mai mulți români nemulțumiți, care i-au adresat întrebări despre taxe, pensii și venituri. Vizibil luat prin surprindere, șeful statului nu a reușit să ofere un răspuns clar.
Magazin FOTO  Unsplash jpg
Cât costă alcoolul, țigările, hotelurile și îmbrăcămintea în România comparativ cu țările din Uniunea Europeană. Care sunt cele mai scumpe destinații
În 2024, cheltuielile de consum ale gospodăriilor din Uniunea Europeană au continuat să reflecte disparități semnificative de la un stat membru la altul.
gheata pixabay jpg
Pericolele consumului excesiv de gheață pe timp de caniculă! Medicii avertiează asupra riscurilor
Când temperaturile depășesc frecvent 35 de grade Celsius, mulți români recurg la băuturi pline de cuburi de gheață pentru a se răcori rapid. Totuși, medicii trag un semnal de alarmă: acest obicei aparent inofensiv poate avea efecte negative asupra sănătății.
ATM, foto Shutterstock jpg
Înșelătoria prin care un român a fost păcălit să creadă că va câștiga mii de euro. Suma impresionantă pe care a pierdut-o
Un român și-a pierdut economiile pentru avansul la o casă, după ce a fost păcălit de un fals agent de investiții. Bărbatul a crezut că va obține 40.000 de euro, însă a ajuns să fie înșelat cu o sumă considerabilă.
BeFunky collage   2025 06 25T200247 014 jpg
Cum poți folosi caisele care ți-au rămas în frigider? Prăjitura gustoasă de vară, care se prepară cu doar câteva ingrediente. VIDEO
Cu doar câteva ingrediente și fără tehnici complicate, această prăjitură cu caise promite să devină desertul preferat al sezonului. În plus, este soluția perfectă pentru a nu mai lăsa fructele să se piardă prin frigider.