Rezistenţa

Publicat în Dilema Veche nr. 680 din 2-8 martie 2017
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

E greu de contestat un oarecare sentiment de nemulțumire în rîndul celor care au participat la manifestațiile împotriva nefericitei Ordonanțe 13. Acum, cînd nefericitul act a fost ucis fără entuziasm printr-o colaborare Guvern-Parlament, e ușor de detectat o oarecare nemulțumire latentă a celor care i s-au opus în stradă. Și nu e greu de înțeles de ce. Brutalitatea, dublată de un soi de aroganță specială, cu care a acționat coaliția de guvernare la doar o lună după alegeri, nu e ceva ce poate fi uitat ușor. Dacă adăugăm la asta și faptul că nu au existat regrete reale exprimate în public, obținem o poză a unui armistițiu. Și Puterea, și societatea civilă așteaptă următoarea confruntare. Și unii, și alții știu că vine, nimeni nu ştie deocamdată care va fi subiectul.

Această fractură între o Putere care își extrage legitimitatea din voturi și o masă de oameni care i se opune legitimîndu-se prin însăși existența ei definește nu numai principalul conflict al acestei perioade, ci și o boală mai veche și mai gravă a sistemului politic românesc. Principalul ei simptom: slăbiciunea partidelor. Cu excepția notabilă a PSD, toate partidele românești trăiesc într-un soi de provizorat permanent, profitînd doar de greșelile adversarilor sau de opreliștile pe care legislația electorală le pune în fața tentativelor de reprezentare. Ele sînt mai degrabă niște accidente de context decît o expresie reală a voinței electoratului.

Încă mai aud în jurul meu mirări legate de milionul de voturi pierdut de PNL anul trecut între alegerile locale și cele generale. Adesea, apatia de la legislative este pusă pe seama imaturității electoratului, iar asta s-a văzut și într-un număr de pancarte în fața Guvernului care împărțeau vinovăția între PSD și apatici.

Tind să cred că absenteismul din decembrie are exact sensul opus: o bună parte din electorat a refuzat o tranzacție cu bunuri false sau de o calitate insuficientă. Ofertele PNL și USR nu au fost, pur și simplu, pe măsura pretențiilor pe care le aveau oamenii. Narativul „Noi nu sîntem PSD“ a fost considerat fie insuficient, fie de-a dreptul ofensiv. Și cînd folosesc cuvîntul „oferte“ mă gîndesc nu numai la programele de guvernare, ci și la selecția de candidați și purtători de mesaje.

În atari condiții, nu e greu de înțeles de ce se discută despre partide noi. De ce privirile multora se întorc către Dacian Cioloș, salvatorul de serviciu de la care se așteaptă o decizie care să ducă la mobilizarea acestor energii care circulă aleatoriu prin societate.

Indiferent ce hotărîre va lua fostul premier, foarte probabil situația nu se va schimba foarte mult. Fie că merge la USR, fie la PNL, fie că decide să fondeze un partid nou, dl Cioloș va încerca, așa cum s-a întîmplat în scurtul său mandat la Palatul Victoria, să lucreze în interiorul sistemului fără eforturi de majore reformă. Ăsta nici măcar nu e un lucru rău, însă, pentru sutele de mii de oameni care au ieșit în stradă va fi, probabil, insuficient.

Întrebați de ce rămîn în stradă după ce Guvernul a abrogat Ordonanța de urgență 13, foarte mulți participanți la mitingurile din februarie au răspuns că și-au pierdut încrederea în executiv. Pericolul care plutește în aer după manifestații este ca acest sens al neîncrederii să se generalizeze. Primul semn a fost apatia din decembrie, al doilea a fost în februarie. Nu e chiar mare diferența dintre „PNL-PSD – Aceeași mizerie“ și „Toate partidele – Aceeași mizerie“. Partea pozitivă e că o bună parte din oamenii proaspăt întorși cu fața către politică așteaptă totuși să fie reprezentați. Încă mai așteaptă. Însă dezamăgirile în serie pot exista pînă la un punct.

Rezistența poate lua și alte forme, și nu întotdeauna cele mai democratice. Exasperarea poate duce la gesturi și idei neplăcute, iar surse de inspirație sînt cu zecile în jurul nostru. Flagranta inadecvare a unui sistem politic inabil, izolat și, pe alocuri, rău intenționat face ca cenzura guvernului să se petreacă în stradă, iar modificarea Constituției să devină exclusiv apanajul unor grupuri obscure cărora în acest moment nu li se opune nici măcar unul dintre partidele parlamentare. Toate partidele parlamentare sînt nesigure, reactive și temătoare.

România începe să semene tot mai mult cu un soi democrație electorală în care politicul se manifestă în afara cadrului formal, creînd condițiile ideale pentru populism, antiliberalism și derapaje antidemocratice. Iar responsabilitatea nu stă în nici un caz în sarcina electoratului, ci a partidelor politice care trebuie nu numai să deschidă competiția externă, dar și pe cea internă. Cooptarea mai multor personalități publice și curajul de a susține idei temporar nepopulare e un semn de sănătate a vieții politice.

E un pic contraintuitiv, însă un mediu competitiv real e esențial pentru supraviețuirea și întărirea actualelor partide. Altminteri, ținînd seama de stimulii externi, răspunsul românesc la Trump, Erdogan, Orbán sau Brexit va fi, probabil, năucitor. Să nu uităm că trăim într-o țară care a supracompensat aproape fiecare trend ideologic ce a străbătut continentul. Extrema dreaptă românească a avut un caracter specific și nefericit, la fel și comunismul românesc. Nu cred că e cineva care vrea sincer să afle cum va fi noul populism românesc. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Cele mai ieftine destinații de vacanță din Grecia. Insula care trece neobservată, dar merită vizitată
Pe lângă celebrele insule grecești Santorini, Mykonos și Thassos, există și alte destinații de vacanță în Grecia mai puțin cunoscute și mai ieftine. Iată care sunt acestea, conform The Travel.
image
Poliţistul care a ucis din greșeală un şofer. Nu va face nicio zi de închisoare, dar a fost obligat la daune-record
Un polițist din Vaslui a fost trimis în judecată pentru omor, dar a fost condamnat în cele din urmă pentru ucidere din culpă, după ce instanţa a schimbat încadrarea juridică a faptei.
image
Sfaturile primite de doi tineri pensionari MAI care vor să își crească fetița în Olanda. „Ne ajung banii?“
Doi tineri pensionari MAI, beneficiari de pensii militare, vor să se mute cu fetița în Olanda și au cerut sfaturi despre acest pas pe un grup de Facebook al românilor din diaspora.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.