Reunificarea Germaniei și noua Europă

Michel ROCARD
Publicat în Dilema Veche nr. 351 din 4 - 10 noiembrie 2010
Lideri pentru o lume f─âr─â lideri jpeg

Am ├«nceput s─â scriu acest articol la scurt─â vreme dup─â o remarcabil─â aniversare. Pe 3 octombrie 1989 a fost implementat─â efectiv o decizie uluitoare, luat─â cu numai o lun─â ├«n urm─â. Pe 23 august, Volkskammer ÔÇô legislativul est-german ÔÇô a votat aderarea unilateral─â a landurilor est-germane la Constitu┼úia Germaniei de Vest. Articolul 23 al legii fundamentale vest-germane permitea asta, dar nici guvernul Germaniei de Vest ┼či nici Parlamentul ei nu au fost consultate! 

Dup─â aceea, termenii reunific─ârii au fost defini┼úi ├«ntr-un tratat semnat la Berlin pe 31 august 1990 ┼či ratificat de ambele parlamente, est- ┼či vest-german, pe 20 septembrie. Tratatul de pace dintre cele dou─â state germane ┼či cei patru alia┼úi ├«nving─âtori a fost semnat la Moscova ├«n aceea┼či zi, iar reunificarea a fost proclamat─â oficial pe 3 octombrie. Aceste evenimente, ├«nf─âptuite de trei actori, au scuturat lumea din temelii ÔÇô ┼či au schimbat-o pentru totdeauna. Primul actor a fost Mihail Gorbaciov, care a aprobat deschiderea grani┼úei dintre Austria ┼či Ungaria ÔÇô fapt care a declan┼čat lan┼úul de evenimente care au condus la unificare. ┼×i tot Gorbaciov a anun┼úat c─â for┼úele armate sovietice nu vor interveni ├«n sprijinul regimurilor comuniste ┼čubrezite, ├«mpotriva voin┼úei popoarelor lor ÔÇô o declara┼úie care viza direct Germania de Est. 

Al doilea personaj-cheie a fost cancelarul vest-german Helmut Kohl, care a dat n─âval─â prin bre┼ča creat─â, ignor├«nd precau┼úiile alia┼úilor, ├«n vreme ce al treilea actor, poporul est-german, a n─âv─âlit ├«n strad─â, f─âr─â s─â ┼úin─â seama de riscuri, ┼či a demonstrat, for┼ú├«nd reunificarea. 

Aceste evenimente au avut un impact profund asupra rela┼úiilor dintre Germania ┼či alia┼úii s─âi. SUA, Marea Britanie ┼či Fran┼úa p─âreau s─â cread─â c─â totul s-a petrecut prea repede, c─â securitatea interna┼úional─â ar fi fost periclitat─â dac─â noua Germanie nu ┼či-ar fi confirmat statutul de membru NATO (ceea ce Germania a ┼či f─âcut, ├«n cele din urm─â). Pentru c├«teva luni, au existat ├«ns─â temeri c─â Rusia ar putea solicita retragerea Germaniei din A-lian┼ú─â, ca o condi┼úie pentru acordul de reunificare. ├Än vreme ce SUA ├«┼či masca ├«ndoielile, Marea Britanie ┼či Fran┼úa erau mai tensionate. Prim-ministrul britanic Margaret Thatcher s-a rezumat la declara┼úii publice ├«ngrijorate; dar pre┼čedintele francez Fran├žois Mitterrand a considerat necesar s─â improvizeze o vizit─â ├«n Berlinul de Est, contrar opiniei ministrului s─âu de Externe, ┼či ├«n pofida entuziasmului de propor┼úii al poporului francez fa┼ú─â de reunificarea Germaniei. Mitterrand a sperat s─â ├«ncetineasc─â procesul ┼či s─â lege negocierile de ni┼čte garan┼úii interna┼úionale. ├Äncercarea sa a fost un fiasco de care Berlinul ├«┼či mai aminte┼čte ┼či ast─âzi. 

Motivul ÔÇ×misiuniiÔÇť lui Mitterrand era s─â stabileasc─â ce fel de precau┼úii ar putea fi sau ar trebui s─â fie luate ├«mpotriva poten┼úialelor derapaje ale acestui popor puternic, dar imprevizibil. R─âspunsul era, ├«n fond, consemnat ├«n Tratatul de la Maastricht, care a extins competen┼úele Uniunii Europene ├«n materie de politic─â extern─â ┼či de probleme juridice, conferindu-le, ├«n parte, un statut suprastatal. 

Cu toate acestea, Marea Britanie ┼či Danemarca au insistat ca aceste noi competen┼úe s─â fie exercitate numai la nivel de guverne, ├«ntre state, ┼či, ca atare, numai prin consens ÔÇô iar nu de c─âtre Comisia European─â. Fran┼úa s-a ab┼úinut, astfel ├«nc├«t Marea Britanie ┼či Danemarca au c├«┼čtigat din oficiu. ├Än materie de politic─â extern─â, Europa va ac┼úiona ca uniune numai ├«n caz de unanimitate. Europa politic─â s-a n─âscut moart─â ├«n chiar momentul de maxim poten┼úial. 

Aceasta a fost o dezam─âgire major─â pentru Germania, mai ales pentru c─â nu se mai putea bizui pe Fran┼úa, principalul s─âu aliat european. Iar ├«n Germania, e┼čecul de a ├«ntemeia o Europ─â federal─â integrat─â politic a deconcertat for┼úele politice pro-integrare ┼či a subminat autoritatea moral─â a genera┼úiei belice. Noua Germanie ┼či genera┼úia ei postbelic─â ┼či-au dorit atunci s─â recupereze o identitate german─â reunificat─â, chiar dac─â solitar─â, care s─â aib─â influen┼ú─â ├«n Europa ┼či ├«n ├«ntreaga lume. Ca atare, Germania reunit─â a revenit, ├«n mod firesc, la vechea ei sfer─â de influen┼ú─â ÔÇô Europa de Est. 

Dar o astfel de evolu┼úie nu era pe placul liderilor germani. ├Än septembrie 1994, doi parlamentari ai majoritarei CDU (Uniunea Cre┼čtin-Democrat─â) au publicat o declara┼úie politic─â despre noua Europ─â, ├«n care puneau sub semnul ├«ntreb─ârii viitorul ei ┼či, ├«n special, perspectiva federalismului. Publicarea ei a fost ├«nt├«mpinat─â de o lini┼čte ap─âs─âtoare, care a l─âsat establishment-ul pro-european al Germaniei ├«nsingurat ┼či demoralizat. 

Timpul a trecut, genera┼úiile s-au schimbat. ├Än Germania de ast─âzi, datorit─â faptului c─â nici o persoan─â cu putere de decizie din lumea afacerilor, a finan┼úelor sau din guvern nu are experien┼úa r─âzboiului, proiectul european nu mai este v─âzut ca o premis─â a viitorului colectiv al Europei. Pentru ace┼čti noi lideri, Europa este doar un sistem comercial. 

Impactul perspectivei europene pierdute a devenit evident ├«n toamna lui 2008, c├«nd, ├«n urma crizei ipotecare ┼či a falimentului companiei Lehman Brothers, primul impuls al cancelarului Angela Merkel a fost unul na┼úionalist ┼či ├«ntru totul antieuropean. Nu vor exista un plan european comun pentru redresarea din criz─â ┼či nici solicit─âri de fonduri publice. Germania ├«┼či va proteja deponen┼úii bancari singur─â, prin mijloace private. Abia gravitatea extrem─â a situa┼úiei a readus Germania pe t─âr├«m european, cu prilejul ├«nt├«lnirii G-20 care a urmat. 

La dou─âzeci de ani dup─â reunificare, Germania a devenit una dintre marile democra┼úii ale lumii. Mul┼úi ├«┼či doresc ca ea s─â fie mai european─â ┼či ├«n ceea ce prive┼čte perspectivele ┼či comportamentul. Dar nu Germania e principalul responsabil pentru n─âruirea visului unei Europe politice.   

Michel Rocard, fost lider al Partidului Socialist francez, a fost prim-ministru al Franţei în vremea reunificării Germaniei.

Copyright: Project Syndicate, 2010 
www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLE┼×U

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.