Retorica succesului

Publicat în Dilema Veche nr. 788 din 28 martie - 3 aprilie 2019
Retorica succesului jpeg

„Nu mai pot să-l suport!“, a strigat, într-un puseu de maximă indignare, fără vreo prealabilă explicație, colegul meu de la Română, Titi Carnemoale, întîlnindu‑mă întîmplător pe coridoarele Facultății de Litere. „Pe cine?“, am întrebat eu alarmat, încercînd, gestual, să-l calmez. „Pe Nero Bobicocu, directorul de departament!“, a răspuns el la fel de iritat. „Dar ce ți-a făcut?“ „În mod direct, nimic. În mod indirect însă, mi-a distrus cariera… Știi bine că sînt în competiție cu el încă din studenție. M-a luat și atunci, cu puțin, la medie. A fost șef de promoție, iar eu, desigur, number two. Am intrat amîndoi asistenți la Literatură, dar, bineînțeles, Nero ca vedetă. Decalajul dintre noi s-a păstrat așadar și ulterior. Bobicocu a promovat mult mai rapid, deși m-am ținut feroce de el, concurîndu-l la toate treptele academice. A cîștigat mereu. Eu doar am venit, tîrîș-grăpiș, din urmă. Iată-l acum conducătorul departamentului după ce, la alegeri, m-a bătut la scor! Nu vreau totuși să mă bănuiești că aș fi vreun invidios mărunt, care nu poate recunoaște valoarea celuilalt. Nici pe departe! Salut și chiar prețuiesc succesul intelectual autentic, dar nu e cazul aici. Nero nu are valoare reală, este un descurcăreț. A inventat, de tînăr, ceea ce s-ar putea numi o retorică a succesului. O tehnică a triumfului gol, strict butaforic. Se pricepe – cum să spun? – la crearea de paradoxuri, de dileme, pe care nu le rezolvă niciodată și pe care, de altfel, nici nu ar ști cum să le rezolve. Își aruncă aparentele nedumeriri savante în ochii celorlalți, extrem de ceremonios, după care o șterge englezește. Lumea nici nu-i mai sesizează dispariția subită, întrucît cade pe spate în fața subtilității problemei sugerate de profesorașul șmecher. Toți exclamă extaziați: «Mamă, ce intelectual fin Bobicocu ăsta, ce strălucit personaj cultural, ce tip tare!». Și apoi îl promovează și îl votează frenetic…“

Observînd pesemne că intrasem într-o ușoară derută, Titi Carnemoale a trecut la explicații concrete: „Ca să pricepi, amintește-ți paradoxul medieval care a circulat pînă înspre noi (habar n-am dacă mai e la modă). Întrebau odinioară panglicarii dornici de nemeritată atenție: «Dacă Dumnezeu ar fi cu adevărat atotputernic, ar putea oare crea o rocă pe care El însuși să nu reușească să o ridice?». Imbecilitate adolescentină! Atotputernicia funcționează în regimul infinității care include, excluzînd simultan, totul. Așa oximoronul capătă funcționalitate perfectă, nu se mai supune blocajului din intervalele finite… Cu formule din astea perverse amețește, profesional, Bobicocu oamenii de cînd există el pe planetă. Și îi merge din plin. Se ridică, la un simpozion dedicat marilor noștri clasici, și, dinaintea aulei arhipline, zice meditativ: «Este poemul Împărat și proletar o mostră de socialism embrionar, perceput de studentul Eminescu prin mediile intelectuale utopice ale Europei sfîrșitului de veac XIX ori o aluzie la filozofia hegeliană, cu care tînărul creator se familiarizase deja în cercurile universitare germanofone, eeii?». Da, da, nu te mira! Adaugă tuturor întrebărilor sale «profunde» acest – pentru mine – dezgustător, însă – pentru alții – încîntător «eeii», cu un efect psihologic practic mortal. Toți se arată mesmerizați de ipoteza de lucru avansată de alunecosul Bobicoc. Încep să vorbească între ei fascinați, să ridice și să anuleaze argumente, dar, cînd să-i ceară și lui noi detalii revelatoare pentru dilema în cauză, mai ia Bobicocul de unde nu-i! S-a evaporat meanwhile, fără a fi văzut de nimeni, lăsînd în urmă amprenta unui gigantic exeget. Va apărea în viitoare contexte, negreșit, cu alte și alte «controverse»: – «Amintirile… scrise de Creangă sînt oare pur afective sau pur introspective, eeii?», «Maiorescu a fost mai întîi om politic ori om de cultură, eeii?»“.

„Eeii, eeii, eeii!“, a început Titi să urle delabrat, atrăgînd atenția trecătorilor din zonă. L-am potolit cu greu. „Crede-mă, dragul meu, că am încercat“, a continuat el, „să-l înving cu armele lui. M-am pus, la rîndu-mi, pe creat scenarii dilematice. Nu mi-au ieșit însă deloc! Mă pomeneam întrebînd lumea, prin Universitate, ca un bobicoc, pardon, ca un dobitoc: «Îi e oare mai bine naturii ziua sau noaptea?», «Copiii sînt viitorul ori reîncarnarea trecutului unei națiuni?», «Eminescu are o natură vulcanică sau mai degrabă apatică?». Am stîrnit hohote de rîs și am primit disprețul total al comunității academice…“ „Păi, sigur că da!“, am strigat brusc luminat. „Ai rasolit-o, deoarece ai uitat elementul-cheie!“ „Ce element?“, m-a interogat Carnemoale speriat. „Eeii, eeii!“, am țipat. S-a lovit cu palma peste frunte. „Așa este! Dumnezeule! Trebuie să-mi reiau tirul butadelor într-o nouă formulă. Multumesc, bătrîne! Retorica succesului nu vine din esența, ci din structura paradoxului. De aceea ar și trebui să ne întrebăm dacă individul rămîne, ultimativ, formă ori fond?“ „Eeii?!“, am reacționat admirativ.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Fa­cultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Kim Basinger împlinește 70 de ani: iubirile pasionale ale actriței. Ce roluri i-au adus celebritatea VIDEO
Actriță și fost model, Kim Basinger a devenit celebră datorită rolurilor în filme precum Batman, L.A. Confidential și 9 1/2 Weeks. Vedeta premiată cu Oscar a avut o carieră excepțională, precum și o viață personală fascinantă. Astăzi, vedeta de la Hollywood împlinește 70 de ani.
image
Moartea misterioasă a uneia dintre cele mai mari vedete rock. Ultimele clipe din viața lui Jim Morrison, solistul trupei The Doors
Solistul trupei americane The Doors a fost unul dintre cele mai mari staruri rock din toate timpurile. La 52 de ani de la dispariția sa prematură, moartea sa este încă învăluită în mister, iar mulţi cred că Jim trăieşte şi azi.
image
Cartofii la cuptor, un deliciu. Cum faci cea mai ușoară mâncare de post, condimentele care îi fac irezistibili
Este un preparat simplu, dar deosebit de gustos. În post, cartofii la cuptor sunt o masă sățioasă și ușor de pregătit. Pot fi serviți cu murături, salată de legume ori cu sos de usturoi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.