Republica Moldova, la 24 de ani de independenţă – ce e de sărbătorit?

Publicat în Dilema Veche nr. 602 din 27 august - 2 septembrie 2015
Ecourile tragediei jpeg

La 27 august se împlinesc 24 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. Cu alte cuvinte, ultima bornă înaintea sfertului de secol – în mod normal, prilejul unui bilanţ major, al unei priviri necruţătoare către trecut şi viitor. 

Dar este ceva de sărbătorit în Republica Moldova? Să nu fim negativişti. Mai întîi de toate, cetăţenii ţării au obţinut drepturi şi libertăţi. Inclusiv libertatea de a pleca peste graniţe. O libertate transformată, treptat, în principala sursă de finanţare pentru această ţară. Curios: în cea mai săracă ţară a Europei nu au avut loc în acest sfert de secol manifestaţii împotriva sărăciei. Ceea ce a contat a fost mai întîi de toate politica. S-a manifestat pentru limbă şi pentru tricolor, ba chiar şi pentru Unire, s-a manifestat împotriva comuniştilor şi, mai nou, împotriva celor care au devalizat băncile. 

Altfel, Republica Moldova reprezintă azi exemplul clasic de stagnare economică în această parte a Europei. Sîntem obişnuiţi să spunem că democraţia, care vine mînă în mînă cu libertăţile economice, aduce progres şi dezvoltare. Teoria nu pare a se aplica în Republica Moldova, spre deosebire de vecina ei, România, pe care unele dintre elitele moldoveneşti (nu toate!) şi-o iau drept model. 

Să privim cîteva cifre comparative. Conform datelor Băncii Mondiale, la declararea independenţei, în 1991, Republica Moldova pleca la drum de la un PIB/locuitor de 835 de dolari. Puţin, dar nu foarte departe de România, cu ai săi 1254 de dolari. După aceeaşi sursă, în 2014, Republica Moldova abia ajunsese să depăşească uşor 2200 de dolari (mai puţin de jumătate faţă de Albania!), în timp ce România se apropia vertiginos de cota 10.000. Aşadar, în aproape un sfert de secol, România, cu toate problemele ei, a crescut de peste opt ori. Moldova, de două ori şi jumătate. Tot în această perioadă, Letonia a crescut de peste şapte ori, Slovacia sau Estonia de circa opt ori, Lituania de nouă ori. În mod clar, Republica Moldova a pierdut ritmul regiunii. 

Pînă la urmă, această stagnare economică este şi rezultatul unei lipse a opţiunilor politice clare în această ţară, lipsită de bogăţii naturale care să-i asigure o dezvoltare din resurse proprii (cum ar fi cazul Azerbaidjanului, lăsînd la o parte aspectele de ordin politic şi democratic). 

După cum arată exemplul României şi al statelor baltice, opţiunea fermă pro-europeană şi pro-NATO a adus şi rezultate palpabile în plan economic şi al nivelului de trai al oamenilor, cu toate problemele întîmpinate pe parcurs şi cu toate durerile pe care reformele le-au presupus. Pentru Republica Moldova, „neutralitatea“ s-a dovedit, în timp, o opţiune mai costisitoare şi, economic şi social vorbind, mai dureroasă. 

Lucrurile păreau să se schimbe în bine după aderarea Republicii Moldova la Parteneriatul Estic. Programul european părea chiar să prindă cel mai bine tocmai la Chişinău, iar desfiinţarea regimului de vize din primăvara anului 2014 a fost o mărturie clară în acest sens. Perspectiva europeană a Republicii Moldova rămîne însă neclară. Pe de o parte, fiindcă progresele incontestabile înregistrate în perioada 2009-2014 s-au suprapus unei perioade de criză profundă a proiectului european. O criză care a pus extinderea între paranteze, dacă nu cumva a stopat-o pentru decenii. 

A fost foarte uşor ca în rîndul elitelor de la Chişinău să se cuibărească ideea că, oricîte reforme dureroase şi oricîte eforturi de modernizare ar face, uşa Uniunii Europene tot închisă va rămîne. Mai mult, exemplul românesc nu a fost cel mai încurajator în această direcţie. Elitele politice, economice şi financiare din Republica Moldova au avut ocazia să vadă, în ultimii ani, cîte capete s-au rostogolit pe jos în România, pe altarul europenizării şi occidentalizării, sub steagul luptei anticorupţie. Şi mulţi s-au întrebat, în timp ce le curgeau transpiraţii reci pe şira spinării: la ce bun toate astea? 

Răspunsul a venit, sec, în această vară, odată cu conturarea noii formule guvernamentale, după luni de criză politică şi după alegeri locale care au arătat un declin al forţelor pro-europene: varianta Maia Sandu, care cerea instituţii independente şi reforma profundă a justiţiei (poate chiar şi un procuror general anticorupţie din afara ţării), a fost pusă imediat deoparte de liderii politici. 

S-a preferat varianta Valeriu Streleţ, un om din sistem, un om al compromisului, care caută acum să refacă relaţia cu Rusia, grav deteriorată după semnarea de către Chişinău a acordurilor de asociere şi liber-schimb cu Uniunea Europeană. Un balans între Rusia şi Occident, pe care Republica Moldova pare decisă să-l joace pe mai departe, şi după 25 de ani de rezultate neconvingătoare.  

Ovidiu Nahoi este realizator la TVR2.  

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Alexandru Arsinel FOTO Mediafax
Alexandru Arșinel a murit. Actorul avea 83 de ani și era grav bolnav
Alexandru Arșinel a murit pe 29 septembrie 2022, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. Actorul în vârstă de 83 de ani a avut multiple probleme de sănătate în ultimul an și a fost internat de mai multe ori.
Criza energetica curent gaze energie FOTO Shutterstock jpg
Economia la sânge, apocalipsa energetică și măciucile politice
De câtva timp încoace, Europa și românii în special se confruntă cu o criză energetică fără precedent.
operaresidence2 jpg
Anunțul Untold care lasă hotelurile fără camere. Un apartament în centru ajunge la 2.386 de euro
Anunțul perioadei Festivalului Untold, 3-6 august 2023, lasă hotelurile și pensiunile din Cluj-Napoca fără camere pe cea mai mare platformă de cazare - Booking.com. Prețurile încep de la 170 de euro și depășesc 2.000 de euro.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.